Marine Le Pen, care este considerată favorita alegerilor prezidențiale din Franța, a anunțat că amână decizia de a retrage țara din comandamentul militar integrat al NATO. Această poziție a fost comunicată în cadrul summitului Playbook Paris Live, unde lidera partidului Adunarea Națională a explicat că momentul actual nu este potrivit pentru o astfel de acțiune. Decizia sa este strâns legată de desfășurarea conflictului armat din Ucraina, care continuă să afecteze stabilitatea regiunii.
Lidera Adunării Naționale a subliniat că dorința de a ieși din structura militară a NATO rămâne intactă, însă contextul actual impune prudență. „Atât timp cât există un război la porțile Europei, nu este momentul să acționăm în această privință, dar, desigur, dorința mea de a face acest lucru rămâne”, a declarat Marine Le Pen. Această schimbare de retorică contrastează cu declarațiile din luna mai, când ea susținea că retragerea ar urma să aibă loc în primul său mandat, fără a face referire la război.
Pe lângă poziția față de NATO, Marine Le Pen a declarat că Franța nu ar trebui să se implice într-un război direct cu Rusia, menționând faptul că această țară deține arme nucleare. În același timp, ea a respins ideea că Franța se află deja într-un conflict cu Moscova, în ciuda acuzațiilor privind atacurile hibride rusești asupra statelor europene. Le Pen și Jordan Bardella, care ar putea ocupa funcția de premier în cazul unei victorii, au condamnat recent Rusia într-o declarație publică.
În ceea ce privește sprijinul pentru Kiev, Marine Le Pen a menționat că, dacă va deveni președinte, va opri ajutorul financiar oferit Ucrainei. Ea a propus în schimb limitarea asistenței la nivel de instruire pentru soldați și furnizarea de ajutor militar. „Putem să le instruim soldații și conducerea militară și să le oferim ajutor militar. Nu mai putem oferi asistență financiară Ucrainei și regretăm acest lucru”, a explicat lidera, insistând pe necesitatea unei schimbări de politică externă.
Totuși, Marine Le Pen nu a exclus posibilitatea unei prezențe internaționale în Ucraina după ce războiul se va încheia. Ea a vorbit despre o forță de menținere a păcii, similară cu cele ale ONU, pe care o consideră o opțiune fezabilă. Dacă această misiune ar face parte din condițiile pentru negocierea unui armistițiu, ea s-a declarat în favoarea propunerii, menționând și rolul „Coaliției celor dispuși”, grup condus de Franța și Marea Britanie.
Contextul geopolitic european rămâne tensionat în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina, care a forțat multe state să își reevalueze pozițiile față de organizațiile de securitate. Discuțiile privind prezența militară în Ucraina și formarea unor coaliții internaționale sunt subiecte centrale în cadrul summiturilor de securitate, în încercarea de a găsi soluții pentru stabilitatea continentului și pentru gestionarea riscurilor de escaladare a conflictului.
