Campania prezidențială din Franța pentru anul 2027 a început oficial, cu Marine Le Pen poziționată ca principală favorite în cursa pentru Élysée. Partidul său, Rassemblement National, urmărește să demonstreze că nu mai este doar o forță de contestare, ci o alternativă pregătită pentru guvernare. Strategia actuală se concentrează pe convingerea electoratului că partidul are soluțiile necesare pentru a conduce țara, trecând de la retorica de nemulțumire la una de responsabilitate politică.
În cadrul recentului congres de la Orléans, Marine Le Pen a adoptat un ton axat pe „renaștere”, optimism și civilitate, renunțând la mesajele de revoltă sau ruptură care au marcat campaniile sale anterioare. Lidera de 58 de ani consideră că bătălia pentru diagnosticarea crizelor Franței este deja câștigată, deoarece electoratul împărtăște deja analiza sa asupra declinului țării. Obiectivul central este acum transformarea acestei viziuni într-un program de guvernare capabil să ofere soluții concrete pentru viitorul național.
Echipa de conducere a partidului a fost consolidată prin realelectia lui Jordan Bardella, de 31 de ani, la conducerea Rassemblement National cu un vot de 98,98%. Marine Le Pen a confirmat că, în cazul unei victorii prezidențiale, Bardella va ocupa funcția de prim-ministru. Această structură vizează prezentarea unui executiv gata să preia puterea imediat după alegeri, sub sloganul de trecere de la un partid de guvernare la unul aflat la guvernare, păstrând însă prioritățile de control al imigrației și restabilirea autorității statului.
Sondajele recente confirmă poziția dominantă a candidatei, care este plasată la 34-35% din intențiile de vot, depășind candidatul La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, de 75 de ani, aflat la 16-17%. Un ultim studiu realizat de OpinionWay o plasează pe Marine Le Pen la 36% în primul tur, în timp ce simulările pentru turul al doilea indică un avantaj masiv de aproximativ 69% în fața lui Mélenchon. Această dinamică electorală a fost consolidată și de decizia Curții de Apel din iulie 2026, care i-a permis să rămână în cursă.
Deși poziția este puternică, campania se confruntă cu vulnerabilități, precum acuzațiile publicației Mediapart privind presupuse texte antisemite atribuite lui Jordan Bardella. Partidul respinge aceste afirmații, însă controversele riscă să afectează încercarea de a proiecta o imagine de normalizare politică. În paralel, RN încearcă să capitalizeze pe contextul violențelor din manifestațiile de pe 17 octombrie, încercând să transforme competiția electorală într-o confruntare directă între ordinea publică și haosul reprezentat de slăbiciunea statului.
Evoluția politică a lui Marine Le Pen este marcată de o creștere constantă la votul prezidențial, de la 17,9% în 2012 la 23,15% în 2022. În turul al doilea al alegerilor din 2022, aceasta a obținut 41,45%, reflectând o integrare tot mai profundă în peisajul politic francez. Această ascensiune transformă partidul dintr-o forță de protest într-o entitate durabilă, capabilă să atragă electoratul din zonele periurbane și rurale, pregătindu-se pentru a patra încercare de a ajunge la puterea națională.
