Marocul organizează scrutinul pentru alegerea noii componențe a Camerei Reprezentanților, într-un moment marcat de tensiuni sociale semnificative. Acest proces electoral urmează un an caracterizat de proteste conduse de tineri și de încercările masive de traversare a frontierei către enclava spaniolă Ceuta, ocurute în această vară. Aceste evenimente au scos în evidență nemulțumirile unei părți a populației tinere, în special în ceea ce privește accesul la serviciile publice și perspectivele economice din țară.
La acest scrutin participă 28 de partide politice, inclusiv o alianță formată special pentru acest moment, alături de două liste de candidați independenți. Pentru ocuparea celor 395 de locuri disponibile în cadrul Camerei Reprezentanților au fost înregistrate în total 7.288 de candidaturi. Pe listele electorale oficiale sunt înscrise 15.801.162 de alegători, dintr-un număr total de aproximativ 26,7 milioane de cetățeni marocani care sunt eligibili pentru vot.
Datele demografice ale alegătorilor relevă o disparitate între generații, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani reprezentând doar 4% din totalul celor înscriși. În schimb, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani constituie peste 29% din numărul alegătorilor. Această situație coincide cu o problemă economică majoră, rata șomajului în rândul tinerilor atingând pragul de 37% în anul 2025, în timp ce milioane de persoane între 15 și 29 de ani nu sunt implicate în educație, formare sau piața muncii.
Partidele implicate în campanie au pus accent pe promisiuni legate de locuri de muncă, salarii, locuințe și reforme în sănătate sau educație. RNI promite crearea unui milion de locuri de muncă și un salariu minim de 5.000 de dirhami, aproximativ 525 de dolari, în timp ce PAM propune obiective similare pentru ocuparea forței de muncă și accesul la locuințe. Partidul Istiqlal vizează accesul la spitalele publice, PPS propune reducerea abandonului școlar, iar PJD pune accent pe reducerea diferențelor economice regionale.
Constituția prevede ca regele să desemneze premierul din partidul cu cea mai mare pondere de mandate, însă formarea unei coaliții va fi necesară deoarece nicio formațiune nu este așteptată să obțină majoritatea absolută. Printre numele menționate pentru funcția de premier se află Fouzi Lekjaa sau Fatima-Zahra Mansouri, care ar putea deveni prima femeie în această poziție. Premierul actual, Aziz Akhannouch, nu mai candidează după ce a renunțat la conducerea RNI.
Scrutinul este considerat de observatori ca fiind al 12-a alegeri legislative organizate de la obținerea independenței Marocului. Deși parlamentul va determina viitorul guvernului, monarhia menține un rol decisiv în direcționarea politicilor strategice, inclusiv în domeniile de apărare și politică externă. Rezultatul votului va indica nivelul de încredere al populației în instituțiile politice, în condițiile în care unele organizații au solicitat boicotarea procesului electoral.
