O mișcare studențească organizată a devenit una dintre cele mai puternice forțe politice din Serbia, amenințând direct stabilitatea guvernării lui Aleksandar Vučić. În contextul pregătirilor pentru alegerile de duminică, 25 octombrie, grupurile de tineri au reușit să transforme nemulțumirea socială într-o structură politică capabilă să concureze la nivel național. Această evoluție marchează un punct de cotitură pentru societatea sârbă, în special prin ascensiunea listei „Students Win”.
Protestele au căpătat amploare după tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Studenți precum Aleksa Simic, de la Universitatea din Belgrad, au condus blocaje la Facultatea de Științe Politice pentru a cere dreptate și oprirea corupției. Acest eveniment a servit drept catalizator pentru o mobilizare masivă, transformând furia locală într-o campanie politică metodică, susținută prin marșuri pașnice și vizite la domiciliu.
Lista de candidați a studenților, numită „Students Win”, include 250 de persoane, de la profesori universitari și actori, până la fermieri și un rapper popular. Conducerea acesteia este asigurată de cardiologul Ilija Srdanovic, deși studenții subliniază că acest lucru nu implică o primărie directă din partea sa. Un sondaj realizat de „Noua Gândire Politică Sârbă” (NSPM) pe 20 octombrie indică faptul că această listă are 44,5% din voturi, depășind Partidul Progresist Sârb (SNS) care deține 42,7%.
Guvernul condus de Aleksandar Vučić a încercat să discrediteze mișcarea, acuzând agenți străini din Croația și Muntenegru de finanțarea protestelor. Totuși, aceste afirmații nu au diminuat sprijinul popular, în special după marșul masiv din martie, când sute de mii de oameni au manifestat în Belgrad. Criticii guvernului îl acuză pe Vučić de regres democratic și de reducerea libertății presei, în timp ce autoritățile negă orice formă de corupție sau violență împotriva opoziției.
Analistul Florian Bieber de la Universitatea din Graz observă că protestele au schimbat societatea, oferind oamenilor sentimentul că nu sunt singuri. Totuși, viitorul țării rămâne incert, deoarece lista studenților nu a oferit detalii clare despre poziția față de aderarea la UE sau despre relațiile cu Kosovo. Firma de consultanță Teneo avertizează că, deși un guvern studențesc ar putea impune reforme împotriva clientelismului, rezistența birocratică ar putea genera o instabilitate instituțională pe termen scurt.
Alegerile din Serbia au loc într-un climat de tensiune politică ridicată, în care Aleksandar Vučić, aflat la vârsta de 56 de ani, candidează pentru funcția de prim-ministru după ce a demisionat din funcția de președinte în septembrie. Această tranziție internă a liderului sârb este urmărită atent de observatori, având în vedere echilibrul delicat pe care acesta îl menține între relațiile cu China, Rusia și procesul de aderare la Uniunea Europeană.
