Președintele Nicușor Dan a avertizat, în cadrul conferinței de presă de la finalul Summitului European pentru Arctica de la Rovaniemi, de natura critică a securității în regiune. Șeful statului a sublieniat că statele europene s-au confruntat în ultimii ani cu mii de incidente, incluzând sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Aceste acțiuni sunt atribuite Rusiei, care își consolidează capacitățile militare și desfășoară activități hibride constante în zona arctică.
Nicușor Dan a explicat faptul că Europa nu dispune încă de o imagine comună asupra întregului fenomen de sabotaj și atac asupra infrastructurii critice. România, fiind o țară de pe Flancul Estic, se confruntă cu amenințări similare cu cele din regiunea arctică, precum dronele sau atacurile cibernetice. Președintele a insistat pe necesitatea unui răspuns coordonat, bazat pe schimbul de informații și dezvoltarea capacităților de securitate pentru a proteja cetățenii.
România poate contribui activ la securitatea acestei zone prin expertiza acumulată la Marea Neagră. Nicușor Dan a menționat că țara deține experiență considerabilă în domeniul deminării, în culegerea de informații și în protejarea cablurilor submarine. Pe lângă dimensiunea de securitate, președintele a evidențiat și oportunitățile economice, precum extracția și procesarea mineralelor critice, oferind un model de cooperare prin parteneriatele existente cu instituții din Finlanda.
Cancelarul german Friedrich Merz a descris Arctica drept un punct fierbinte geopolitic, unde Rusia își folosește prezența pentru activități hibride zilnice. Merz a afirmat că perioada în care Nordul Îndepărtat primea puțină atenție s-a încheiat, marcând o schimbare de paradigmă pentru securitatea continentului. El a sublieniat că regiunea este critică pentru stabilitatea Europei și a cerut o implicare europeană mai puternică, care să completeze acțiunile NATO.
António Costa, președintele Consiliului European, a declarat că securitatea Arcticii este direct legată de securitatea întregii Europe. Acesta a argumentat că noua realitate geopolitică trebuie să fie integrată în bugetul multianual al UE, prin investiții sporite în apărare. Totodată, a menționat că Rusia este unul dintre principalii factori care contestă libertatea navigației și respectarea suveranității în cadrul sistemului multilateral actual.
În contextul tensiunilor geopolitice, regimul de la Moscova este privit ca o amenințare directă la adresa stabilității europene. Liderii de la nivelul Uniunii Europene monitorizează constant evoluțiile din zonele strategice, precum Arctica sau Marea Neagră, unde activitatea militară rusă este în creștere. Această monitorizare vizează protejarea infrastructurii critice și a integrității teritoriale în fața riscurilor de sabotaj și de dezinformare.
