Guvernul norvegian a prezentat miercuri o propunere de majorare a resurselor financiare destinate serviciului de informații externe, scopul principal fiind consolidarea monitorizării Rusiei. Această inițiativă face parte din proiectul de buget pentru anul 2027, elaborat de guvernul laburist, și vizează direct capacitatea de supraveghere a țării vecine. Propunerea de finanțare este menită să întărească prezența și eficiența agenției de informații în contextul securității regionale.
În cadrul acestui proiect bugetar, guvernul propune o creștere de aproximativ 400 de milioane de coroane pentru agenția Etterretningstjenesten, sumă care depășește 37 de milioane de euro. Deși bugetul total al acestui serviciu de informații nu a fost precizat în document, investiția este considerată strategică. Pe lângă serviciul extern, proiectul prevede și o suplimentare de 250 de milioane de coroane, echivalentul a peste 23 de milioane de euro, pentru serviciul de informații interne, PST.
Ministrul Apărării, Tore Sandvik, a subliniat necesitatea ca Norvegia să poată evalua rapid și precis orice evoluție din regiune. Obiectivul principal este menținerea capacității de a identifica amenințările și de a transmite avertismente oportune. Această postură este crucială deoarece Norvegia deține o frontieră terestră de 198 de kilometri cu Rusia în zona arctică, fiind considerată „ochii și urechile” NATO în Nordul Îndepărtat.
Poziția geografică a Norvegiei este de o importanță majoră, fiind situată în apropierea Peninsulei Kola, zonă unde Rusia își menține o parte importantă din arsenalul său nuclear. Pe lângă aceste măsuri, ministrul de Finanțe Jens Stoltenberg a anunțat că Norvegia intenționează să aloce 3,4% din PIB pentru apărare în anul 2027. Acest nivel de cheltuieli este foarte apropiat de obiectivul de 3,5% din PIB stabilit de NATO pentru anul 2035.
Adoptarea acestui buget depinde însă de dinamica politică din țară, deoarece guvernul nu deține majoritatea în Parlament. Pentru ca propunerile să fie validate, este necesar sprijinul mai multor partide politice, ceea ce înseamnă că proiectul ar putea suferi modificări pe parcursul procesului legislativ. Decizia finală privind alocarea acestor fonduri masive va depinde de negocierile parlamentare ce vor urma.
Această mișare de bugetare are loc într-un context de creștere a cheltuielilor militare la nivel global, în special în ceea ce privește Rusia, ale cărei cheltuieli militare au atins un record istoric în anul 2026. Într-un astfel de climat de securitate regională tensionat, statele NATO tind să își crească investițiile în infrastructura de apărare și în capacitățile de intelligence pentru a contracara riscurile emergente.
