O curte de apel din Ungaria a decis miercuri reducerea pedepsei aplicate unei activiste germane, Maja T., pentru implicarea în agresiuni la un miting de extremă dreapta desfășurat în Budapesta. Sentința finală stabilește o condamnare la șapte ani de închisoare, o valoare mai mică față de cei opt ani impuși inițial de o instanță inferioară în februarie. Această decizie vine după ce atât reprezentanții acuzării, cât și echipa de apărare au contestat verdictul precedent.
În procesul de apel, procurorii maghiari solicitaseră o pedeapsă mult mai severă, vizând o condamnare de 14 ani de închisoare pentru faptele comise. Pe de altă parte, apărarea a susținut constant poziția de achitare a inculpatei, încercând să demonstreze lipsa vinovăției pentru evenimentele de la miting. Decizia finală a curții de apel marchează astfel un punct de reper în procesul care vizează participarea la violențe în cadrul unui eveniment public de amploare.
Incidentul a avut loc în februarie 2023, în cadrul evenimentului anual de extremă dreapta cunoscut sub numele de „Ziua Onoarei”, considerat unul dintre cele mai mari mitinguri neonaziste din Europa. Autoritățile au susținut că Maja T. a făcut parte din grupul de activiști care au atacat participanții la acest miting din Budapesta. Procurorii au declarat că aceștia plănuiau să continue lupta ideologică împotriva susținătorilor extremismei drepte prin utilizarea unor instrumente capabile să provoace moartea.
Reducerea pedepsei a fost justificată de judecător prin reevaluarea statutului juridic al inculpatei în cadrul acuzațiilor. Instanța a stabilit că Maja T. trebuie considerată complice, și nu autor, într-unul dintre acuzațiile menționate, eliminând totodată calificativul de membru al unei organizații criminale. Această schimbare de perspectivă juridică a permis ajustarea duratei închisorii de la opt la șapte ani, oferind o nouă interpretare a gradului de implicare în faptele de agresiune.
Cazul a inclus și o etapă complexă de extradare, după ce Maja T. a fost arestată de autoritățile germane la Berlin. Deși a fost extrădată în Ungaria în decembrie 2024, procesul a fost marcat de controverse juridice internaționale. Curtea Constituțională a Germaniei a decis anul trecut că procedura de extradare a fost ilegală, invocând riscul ca inculpata să fie supusă unor tratamente inumane sau degradante în timpul perioadei de custodie în Ungaria.
Evoluția acestui caz reflectă tensiunile juridice dintre Germania și Ungaria privind procedurile de extradare și garantarea drepturilor fundamentale ale deținuților. Deciziile instanțelor constituționale germane au pus sub semnul întrebării modul în care sistemul penitenciar maghiar gestionează persoanele extrădate, în contextul preocupărilor privind standardele de tratament uman în cadrul instituțiilor de detenție din regiune.
