Oliver Blume, directorul Volkswagen, a avertizat că industria auto europeană traversează un moment critic din cauza expansiunii producătorilor din China. În contextul Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, liderul producătorului european a pledat pentru o cooperare sporită între Franța și Germania. Blume susține că viitorul industriei nu este încă decis, dar este necesară o reacție rapidă pentru a recupera terenul pierdut în fața concurenței asiatice.
Expansiunea companiilor chineze, precum BYD, reprezintă o provocare majoră, acestea profitând de dificultățile pieței interne pentru a accelera exporturile către Europa. Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) evidențiază o schimbare radicală în preferințele pieței. În prima jumătate a anului 2026, mărcile chineze au ajuns să controleze 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in, de la doar 2% în 2024. La capitolul hibride convenționale, cota acestor producători a crescut de la 2% la 14% în aceeași perioadă.
Pentru a contracara această ascensiune, Uniunea Europeană a introdus taxe vamale pentru mașinile electrice din China, însă producătorii asiatici au adaptat strategia prin extinderea ofertei de modele hibride. Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de hibride către UE, prin mecanisme de cote de import. Oliver Blume a salutat aceste progrese, dar a subliniat că măsurile comerciale nu sunt suficiente fără condiții de concurență echitabile care să favorizeze crearea de locuri de muncă și valoare economică în Europa.
În paralel, Franța și Germania negociază poziții diferite privind conceptul de „Made in Europe” pentru acordarea stimulentei industriale. Parisul, reprezentat de ministrul Sébastien Martin, insistă ca avantajele să fie rezervate strict celor 27 de state membre ale UE. Germania preferă o definiție mai largă, care să includă țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni dețin lanțuri de aprovizionare importante. Un compromis ar putea implica relaxarea obiectivelor de emisii pentru 2030 și 2035 în schimbul unei definiții mai stricte a producției europene.
Presiunea economică este resimțită și la nivelul grupului Volkswagen, care desfășoară unul dintre cele mai mari programe de restructurare din istoria sa. Compania vizează reducerea costurilor prin standardizarea componentelor și simplificarea proceselor de producție, măsuri care ar putea duce la eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă. În acest timp, producătorul încearcă să lanseze modele electrice mai accesibile pentru a concura direct cu segmentul dominat de producătorii chinezi, care au devenit competitori extrem de puternici pe piața europeană.
Transformarea sectorului auto european are loc într-un cadru de reglementări climatice stricte, unde Uniunea Europeană vizează reducerea cu 100% a emisiilor de CO2 pentru autoturismele noi până în anul 2035. Această politică impune, în forma actuală, eliminarea modelelor cu motoare cu combustie internă. Totuși, constructorii europeni solicită o flexibilitate sporită, invocând ritmul lent al tranziției către mobilitatea electrică și costurile ridicate de producție în fața competiției globale.
