Organizația Națiunilor Unite a adoptat o declarație oficială privind creșterea nivelului mării și protejarea statelor insulare, în urma unei reuniuni plenare desfășurate la sediul ONU din New York. Documentul a fost aprobat joi, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt dedicate amenințărilor existențiale generate de schimbările climatice. Scopul principal al acestui proces este mobilizarea sprijinului politic și financiar pentru implementarea măsurilor de adaptare necesare comunităților din zonele de coastă joase.
O componentă esențială a noii declarații vizează consecințele juridice ale pierderii unor teritorii. Documentul stipulează că zonele maritime ale unui stat vor rămâne în vigoare chiar dacă linia sa de coastă se retrage din cauza creșterii nivelului oceanului. Mai mult, ONU afirmă că dispariția unuia dintre elementele constitutive ale unui stat nu va conduce automat la pierderea statalității acestuia. Aceste principii sunt vitale pentru statele insulare din Pacific, care se confruntă cu eroziunea și inundațiile.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat gravitatea situației, avertizând că efectele acestui fenomen duc la pierderi de vieți și la distrugerea perspectivelor de dezvoltare. „Nu putem permite ca țări și culturi să dispară sub valuri”, a declarat António Guterres. În același sens, președintele Palau, Surangel Whipps Jr., care a vorbit în numele Alianței Statelor Insulare Mici, a salutat această realizare, menționând că efectele vor schimba radical viața locuitorilor de pe insule.
Datele prezentate de președintele celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, Khalilur Rahman, indică o accelerare alarmantă a fenomenului. Nivelul mediu global al mării crește acum cu o rată de peste două ori mai mare decât în primul deceniu al măsurilor prin satelit. Rata de creștere a trecut de la 2,1 milimetri pe an în perioada 1993-2002 la 4,7 milimetri anual între 2015 și 2024. Aproximativ 900 de milioane de persoane trăiesc deja în zone costiere joase.
Impactul creșterii nivelului mării depășește riscul de inundare a insulelor, afectând infrastructura energetică, drumurile și porturile. Deoarece porturile asigură peste 80% din comerțul mondial cu mărfuri, inundațiile pot influența prețurile alimentelor și medicamentelor. Declarația solicită întărirea cooperării internaționale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, se pune accent pe mobilizarea finanțării pentru statele vulnerabile, astfel încât acestea să își poată consolida reziliența în fața schimbărilor climatice.
Reuniunea de la sediul ONU a fost organizată pe baza unei decizii luate în anul 2024, prin care statele membre au convenit să intensifice cooperarea internațională pentru combaterea efectelor creșterii nivelului mării. Această inițiativă vine într-un context global de creștere a temperaturilor oceanice și topire a maselor de gheață, fenomene care pun în pericol nu doar stabilitatea teritorială, ci și lanțurile globale de aprovizionare și stabilitatea economică a populațiilor de la nivelul întregii planete.
