O investigație realizată de publicația The Insider a scos la lumină activitatea rețelei de propagandă „Doppelgänger”, o operațiune de influență coordonată de la Kremlin. Această rețea utilizează tehnologii avansate, inclusiv inteligența artificială, pentru a fabrica știri și a manipula imagini, având ca scop influențarea opiniei publice din Europa și SUA. Operațiunea se bazează pe imitarea aproape perfectă a unor instituții media credibile pentru a distribui materiale fabricate sub masca jurnalismului profesionist pe platforme precum Facebook, X sau Telegram.
Proiectul a fost lansat în anul 2022, imediat după invazia Rusiei în Ucraina, pentru a slăbi sprijinul occidental oferit Kievului. În centrul acestui mecanism se află Agenția pentru Proiectare Socială, cunoscută sub acronimul ASD, condusă de Ilya Gambashidze. Această structură lucrează sub supravegherea unor oficiali din Administrația Prezidențială rusă, printre care figurează Serghei Kirienko. Echipa este formată din strategi politici, designeri, experți în tehnologii digitale și operatori de rețele sociale care colaborează pentru a produce conținut adaptat fiecărei țări țintă.
Strategia rețelei vizează exploatarea conflictelor sociale existente și alimentarea neîncrederii în autorități prin dezinformare. Un exemplu major a fost campania despre presupuse cheltuieli extravagante ale conducerii ucrainene, care a inclus afirmații false despre achiziția de iahturi de lux de către persoane apropiate de Volodimir Zelenski. Această informație a fost amplificată de site-uri precum DC Weekly și a ajuns în discursul unor politicieni americani, precum JD Vance, care a criticat sprijinul financiar pentru Ucraina folosind aceste acuzații nefondate.
În Franța, operațiunile „Doppelgänger” au vizat provocarea tensiunilor sociale, fiind asociate cu amplificarea unor simboluri antisemite și cu dezinformarea legată de securitatea publică înainte de Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Rețeaua a utilizat și imagini reale, precum un incendiu din Bobigny, prezentându-le fals ca fiind consecința unor proteste violente. Totodată, refugiații ucraineni au fost ținte constante în Germania, Italia și România, prin propagarea unor povești despre privilegii nejustificate sau incidente violente inventate pentru a crea ostilitate.
Tehnologia de tip deepfake și inteligența artificială sunt instrumente esențiale în procesul de fabricare a conținutului. Operatorii folosesc modele AI pentru a genera comentarii politice care par a proveni de la cetățeni obișnuiți, precum o femeie poloneză nemulțumită de prețurile alimentelor. Instrucțiunile interne arată că se urmărește crearea unor identități credibile, cu vârstă și naționalitate specifică, pentru a simula o nemulțumire spontană. Astfel, propaganda este prezentată ca fiind vocea populației, evitând identificarea imediată a sursei rusești.
Campaniile de dezinformare rusești au devenit o componentă centrală a războiului hibrid, utilizând rețele de site-uri care imită branduri jurnalistice de renume pentru a câștiga încredere. Deși multe dintre aceste acțiuni sunt rapid identificate ca fiind false de către autorități sau investigații jurnalistice, succesul lor depinde de capacitatea de a introduce subiecte fabricate în dezbaterile publice legitime. Această strategie de manipulare a informațiilor rămâne un instrument activ în upayați de a destabiliza coeziunea socială în statele occidentale.
