Parlamentarii elvețieni au început procesul de dezbatere privind noile cerințe de capital impuse grupului bancar UBS, o măsură care pune în pericol stabilitatea locației sediului central. Discuțiile de la nivelul unei comisii a Camerei inferioare încep pe 26 octombrie, având ca scop revizuirea reglementărilor adoptate anterior de Camera superioară. Această situație de criză legislativă apare ca o reacție la prăbușirea băncii Credit Suisse în anul 2023, moment care a schimbat radical cadrul de supraveghere financiară.
Problema centrală vizează nivelul de capital de rang 1 (CET1) pe care UBS trebuie să îl garanteze pentru unitățile sale externe. Camera superioară a decis ca acest prag să fie de 90%, o creștere semnificativă față de tamponul actual de 60%, care este acoperit parțial cu forme mai ieftine de capital. Guvernul a propus însă o cerință și mai severă, de 100%, în timp ce conducerea băncii consideră nivelul de 90% ca fiind excesiv și dăunător competitivității grupului.
Dilema parlamentarilor constă în echilibrul dintre evitarea unui referendum și prevenirea relocării băncii. Leo Mueller, parlamentar al Partidului de Centru și membru în comisie, a avertizat că o diluare prea mare a regulilor ar putea declanșa un referendum prin care cetățenii să respingă proiectul. În același timp, Leo Mueller a subliniat că reguli prea stricte ar putea convinge UBS că Elveția a devenit un loc dificil pentru afaceri, determinând mutarea sediului.
Există presiuni constante din partea investitorilor pentru ca banca să părăsească jurisdicția elvețiană în favoarea unor reglementări mai blânde. Fondul Artisan Partners a cerut public plecarea grupului din Elveția, iar alți acționari susțin că noile norme sufocă activitatea băncii. În acest context, UBS pregătește planuri de urgență care pot include fie mutarea sediului central, fie fuziunea cu o altă instituție de credit, deși administratorul de averi din Zurich ezită să asume pierderea identității naționale.
În rândul legislatorilor circulă diverse propuneri de compromis pentru a tempera măsurile. Hans-Peter Portmann, parlamentar din Partidul Liberal de centru-dreapta (FDP), a avansat o cerință de 75% capital CET1 pentru unitățile externe, corelată cu un mecanism de absorbție a pierderilor. Hans-Peter Portmann susține că soluția trebuie să permită băncii să compenseze acționarii și să investească în viitor, minimizând în același timp riscul de nerambursare pentru publicul elvețian.
Decizia finală privind structura de capital este așteptată în Parlament cel mai devreme în luna decembrie. Social-democrații, care susțin cerința de 100% capital CET1, vor decide dacă inițiază un referendum abia după votul final. Între timp, ministrul de Finanțe, Karin Keller-Sutter, susține validarea țintei de 90% CET1, în ciuda opoziției marcante a conducerii UBS care argumentează că prezența locală aduce beneficii ambelor părți.
