Parlamentul de la Chișinău a decis, marți, impunerea unei stări de urgență pe o perioadă de 60 de zile în sectoarele energiei și ale apei. Această măsură este luată în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o secetă gravă și cu o creștere a prețurilor la carburanți. Decizia legislativă vine ca o reacție la riscurile amplificate care amenință stabilitatea resurselor esențiale din țară.
Propunerea Guvernului a fost adoptată în Parlament cu un rezultat de 54 la 20 de voturi. Noua stare de urgență, care urmează să intre în vigoare sâmbătă, le oferă autorităților moldovene capacitatea de a răspunde rapid în cazul unor eventuale perturbări în aprovizionarea cu energie, apă sau carburant. Guvernul a subliniat că acest mecanism este necesar pentru a gestiona crizele înainte ca acestea să devină incontrolabile.
Premierul Vasile Tofan a avertizat că țara intră în sezonul rece cu multiple riscuri care se suprapun, menționând deficitul hidrologic și prețurile ridicate la resursele energetice. El a precizat că instituirea stării de urgență nu reprezintă un „cec în alb” pentru executiv, ci trebuie să fie însoțită de responsabilitate și control. Autoritățile trebuie să fie pregătite pentru intervenții rapide în cazul în care debitul râurilor scade sau prețurile la combustibili continuă să crească.
Președinta Maia Sandu a susținut că această măsură este necesară pentru a permite decizii rapide, în special dacă debitul Nistrului scade sau dacă prețurile la carburant continuă să crească. În același timp, Guvernul încearcă să crească bugetul pentru ajutarea gospodăriilor vulnerabile, de care beneficiază jumătate din populația țării, pe măsură ce prețul gazelor urmează să crească. O penurie gravă de apă pe Nistru și Prut pune în pericol aprovizionarea cu apă potabilă.
Opoziția a reacționat imediat la această decizie, liderul Partidului Socialist, Igor Dodon, solicitând pe Telegram ca Guvernul să adopte o abordare pragmatică. Acesta a cerut deschiderea de urgență a unor negocieri cu Rusia privind furnizarea de gaze naturale. Această solicitare vine într-un moment în care Republica Moldova, care are 2,4 milioane de locuitori și este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, își reduce dependența de energia rusească.
Republica Moldova a început un proces de diversificare a surselor de energie după invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022. Această tranziție vizează reducerea vulnerabilității geopolitice și asigurarea securității energetice naționale. În prezent, țara gestionează simultan presiunea prețurilor globale la combustibili, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu, și criza climatică reprezentată de seceta care afectează nivelul râurilor din Europa.
