Partidul Rusia Unită, format în jurul președintelui Vladimir Putin, a obținut un număr record de 355 de mandate în Duma Rusiei, camera inferioară a parlamentului. Rezultatele oficiale au fost prezentate de șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, după un proces electoral care a avut loc în contextul tensiunilor de la frontiera cu Ucraina. Acest scrutin reprezintă primele alegeri parlamentare organizate de la începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în anul 2022.
Conform datelor preliminare, Rusia Unită a obținut 57,83% din voturile exprimate pe listele de partid, în condițiile în care 95,18% din totalul voturilor au fost deja numărate. Această performanță depășește rezultatul de 49,8% înregistrat în anul 2021 și stabilește un nou record pentru partid, depășind pragul de 343 de mandate stabilit în 2016. Prin acest rezultat, partidul prezidențial asigură o majoritate calificată în cadrul celor 450 de locuri disponibile în parlament.
Procesul electoral a fost marcat de excluderea candidaților opoziției, Curtea Supremă a Rusiei eliminând partidul anti-război Iabloko de pe buletinele de vot cu câteva săptămâni înainte. Niciun alt partid care își exprima poziția împotriva războiului nu a fost autorizat să participe la acest scrutin. În paralel cu desfășurarea votului, au fost raportate atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale și un atac masiv cu drone ucrainene asupra Moscovei și a regiunii din jurul capitalei.
Prezența la vot a fost de peste 59%, un nivel cu aproximativ 7,6 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat la alegerile parlamentare din 2021. Ella Pamfilova a menționat că această participare a avut loc în ciuda unei presiuni psihologice exercitate asupra țării. În ceea ce privește restul reprezentanților, Partidul Comunist s-a clasat pe locul al doilea cu 40 de mandate, urmat de partidul naționalist LDPR cu 25 de mandate și de partidul Oameni Noi cu 20 de mandate.
Votarea a fost extinsă și în teritoriile ucrainene ocupate și anexate de Rusia, precum Crimeea, Sevastopol și părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson. Uniunea Europeană a criticat dur organizarea acestui scrutin, afirmând că s-a desfășurat într-un mediu politic restrictiv și fără condiții echitabile, lipsind monitorizarea OSCE. Bruxellesul a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din aceste zone și că persoanele implicate în organizarea lor pot fi sancționate.
Ministerul român al Afacerilor Externe a condamnat organizarea alegerilor în teritoriile ocupate, menționând că astfel de procese nu pot produce efecte juridice sau modificări ale statutului internațional al zonelor respective. Această poziție reflectă perspectiva majorității comunității internaționale, care consideră aceste teritorii drept parte a Ucrainei, conform frontierelor recunoscute oficial. Rusia continuă să revendice aceste regiuni ca parte a Federației Ruse, în ciuda lipsei de recunoaștere internațională.
