Autoritățile turce au efectuat arestări în cadrul unui dosar complex de criminalitate financiară, reținând preventiv 32 de persoane. Printre indivizii arestați se numără Ahmet Uğur Pakcan, cunoscut ca fiind patronul lanțului de șaormerii Dristor Döner Kebap din România. Procurorii din Turcia îl acuză pe omul de afaceri de rol de pion principal într-o organizație criminală de amploare, care operează prin mecanisme sofisticate de fraudă și spălare de bani.
Organizația criminală este condusă de Alihan Kuriș, un individ care se află deja în detenție. Acuzațiile oficiale aduse grupării includ fraude în formă agravată, încălcarea legislației fiscale și spălarea de active provenite din infracțiuni. Anchetatorii au identificat un mecanism financiar paralel extrem de bine organizat, care utiliza societăți comerciale private și case de schimb valutar din București pentru a converti sumele ilicite în euro, dolari și lire sterline.
După conversie, banii erau transportați clandestin din România către Turcia. Conform detaliilor din dosar, rețeaua utiliza studenți racolați din căminele din București pentru a acționa ca curieri. Acești tineri primeau valize sigilate, pline cu bancnote, pe care trebuiau să le transporte pe ruta București-Ankara în schimbul unor recompense financiare. Curierii aveau interdicția strictă de a deschide bagajele pe toată durata călătoriei.
Infrastructura digitală a grupării a fost una dintre cele mai avansate descoperiri ale anchetei. Organizația utiliza o platformă digitală numită „Glooper”, un software dezvoltat special în India la comandă, care nu era disponibil în magazinele oficiale Apple sau Google. Aplicația era accesibilă unui cerc restrâns de aproximativ 3.300 de persoane cu roluri de conducere, oferind un canal criptat pentru mesaje și gestionarea bazelor de date.
Accesul în sistemul informatic „Glooper” era protejat prin parole, verificare biometrică și autorizare externă de la administratori. Prin această aplicație, rețeaua gestiona evidența personalului și transferurile financiare interne. Anchetatorii au descoperit și un al doilea canal de comunicare destinat cadrelor inferioare, o metodă care a atras comparații cu alte rețele subversive care au utilizat anterior aplicații criptate similare în Turcia.
Aceste tipuri de rețele criminale care utilizează tehnologii avansate pentru a ascunde fluxurile de bani reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile de supraveghere financiară internațională. Utilizarea unor platforme digitale de tip închis, care nu pot fi monitorizate prin canalele comerciale obișnuite, facilitează operațiunile de spălare de bani și fraude fiscale la nivel global, complicând eforturile de combatere a criminalității organizate transfrontaliere.
