Premierul Ungariei, Péter Magyar, a criticat dur gestionarea finanțelor publice din România, folosind țara drept un exemplu negativ în cadrul unui discurs susținut în fața Parlamentului de la Budapesta. Liderul ungar a avertizat că deficitele bugetare excesive, corupția și risipa banilor publici reprezintă riscuri majore care pot împinge statele europene într-o criză financiară. Magyar a invocat și situația Franței pentru a justifica implementarea unor măsuri de austeritate bugetară, în paralel cu introducerea unor cheltuieli sociale semnificative.
În cadrul declarațiilor sale, Péter Magyar a indicat explicit România și Franța ca exemple ale consecințelor pe termen lung generate de cheltuielile publice excesive și de eșecul autorităților de a combate corupția. „Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat premierul. Aceste afirmații reprezintă o critică directă la adresa modului în care au fost administrate finanțele publice în România în ultimii ani, într-un context de instabilitate.
România se confruntă în prezent cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană, o situație care pune presiune pe deciziile Guvernului de la București. Conform prognozelor Comisiei Europene, deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 7,9% din PIB în 2025, după ce în 2024 a fost de 9,3% din PIB. Deși pentru anul 2026 se estimează o scădere la 6,2% din PIB, nivelul rămâne considerabil peste pragul de 3% din PIB stabilit de regulile fiscale europene, fiind prevăzut un deficit de 5,8% chiar și pentru 2027.
Guvernul condus de Péter Magyar propune o strategie ambițioasă de reducere a deficitului bugetar al Ungariei de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Planul presupune un echilibru dificil între reducerea deficitului și finanțarea unor măsuri sociale care ar putea depăși 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Aceste cheltuieli includ majorări ale pensiilor de 449 de miliarde de forinți, creșteri salariale de 677 de miliarde de forinți și dublarea alocațiilor familiale.
Pentru a susține aceste promisiuni electorale, Péter Magyar mizează pe venituri fiscale suplimentare, precum introducerea unui impozit pe avere și majorarea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro. Premierul estimează că limitarea corupției și a risipei din sectorul public ar putea genera economii de 1,5% din PIB. În total, el estimează o îmbunătățire a balanței fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, parte din acestea fiind direcționate către reducerea deficitului.
Obiectivul final al Ungariei prin aceste măsuri de disciplină fiscală este pregătirea pentru adoptarea monedei euro. Executivul de la Budapesta urmărește să aducă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030, ceea ce ar putea face ca aderarea la zona euro să devină posibilă în perioada 2032 sau 2033. Reducerea deficitului este văzută ca un pas esențial pentru creșterea încrederii investitorilor și pentru stabilitatea economică pe termen lung a țării.
