Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pune la încercare structura actuală a Uniunii Europene prin propuneri care ar putea duce la desființarea actualului model de integrare. Dacă Alice Weidel ar reuși să o înlocuiască pe Friedrich Merz în funcția de cancelar, partidul ar implementa o serie de schimbări radicale. Conform informațiilor publicate de The Telegraph, obiectivele grupării de extremă dreapă vizează transformarea UE într-o federație flexibilă de națiuni suverane.
Propunerile de reformă includ reducerea dimensiunii Comisiei Europene și transferul competențelor decizionale către prim-miniștrii și președinții din cadrul Consiliului European. AfD dorește, de asemenea, să înlocuiască Curtea Europeană de Justiție cu un tribunal de arbitraj și să reducă contribuțiile Germaniei la bugetul de la Bruxelles. Un alt punct cheie este renunțarea la obiectivul UE privind emisiile nete zero și anularea interdicției privind autoturismele pe benzină prevăzută pentru anul 2035.
Documentul de politică al partidului prevede și modificări majore la nivelul reprezentării europene, sugerând anularea alegerilor pentru Parlamentul European. În loc de deputați aleși prin vot direct, reprezentanții ar urma să fie numiți de către parlamentele naționale. În plus, capitalele statelor membre ar obține dreptul de veto asupra legislației UE și ar putea să se sustragă de la aplicarea acesteia. Alice Weidel a declarat în Parlamentul European că parlamentele și guvernele naționale trebuie să preia controlul asupra procesului decizional.
În cazul în care aceste schimbări substanțiale nu ar fi implementate, AfD a pregătit un scenariu de tip Dexit, similar cu cel al Brexit-ului. Acest referendum ar permite poporului german să decidă singur dacă Germania trebuie să rămână în cadrul blocului european. David McAllister, președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, a avertizat că această abordare pune în pericol securitatea și prosperitatea Germaniei, subminând încrederea dintre aliați.
Ascensiunea AfD a afectat stabilitatea guvernului de coaliție condus de Merz, după câștigarea a două alegeri regionale în septembrie. Deși 82% dintre germani susțin în prezent apartenența la UE, planurile partidului sunt văzute de oficialii europeni ca fiind intenționat maximaliste. Această strategie ar putea fi utilizată pentru a crea un pretext pentru organizarea unui referendum pe care majoritatea cetățenilor germani nu și l-ar dori în prezent.
Integrarea europeană rămâne un subiect sensibil în întreaga regiune, influențând percepția cetățenilor față de instituțiile de la Bruxelles. În timp ce pentru unii membrii UE, apartenența reprezintă un garant al stabilității economice, alte evenimente recente legate de gestionarea fondurilor europene sau de procesele de la nivelul instanțelor de la Bruxelles evidențiază complexitatea relației dintre statele membre și autoritățile centrale ale Uniunii.
