Aproximativ 130 de milioane de oameni la nivel global riscă să intre în sărăcie în cursul acestui an, avertizează Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Această situație ar putea apărea dacă creșterile de preț înregistrate la capitolul energie și alimente vor fi transferate integral către populație. Factorii care contribuie la acest risc includ costurile ridicate ale finanțării, presiunea climatică și instabilitatea piețelor de hidrocarburi.
Administratorul PNUD, Alexander De Croo, a subliniat că numeroase economii în curs de dezvoltare se confruntă cu crize succesive fără a-și putea reface rezervele de după pandemia de COVID-19. Guvernelor le este tot mai dificil să gestioneze aceste șocuri cu resurse bugetare limitate. Alexander De Croo a comparat situația actuală cu necesitatea de a repara un acoperiș în timp ce casa arde, menționând că lanțul de șocuri complică sever gestionarea crizelor.
Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat creșterea prețurilor la hidrocarburi, forțând guvernele să introducă subvenții pentru a proteja cetățenii. Deși aceste măsuri au atenuat impactul imediat, ele au generat costuri enorme pentru bugetele publice. Alexander De Croo a observat că multe state au fost obligate să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele, fapt ce poate genera tensiuni sociale, deoarece fondurile sunt direcționate către protecția imediată în detrimentul sănătății sau educației.
Regiunile Asia de Sud și de Est, alături de Africa Subsahariană, sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile în fața acestor schimbări. Scumpirea combustibililor afectează direct costurile de transport și producție, în timp ce prețurile la alimente erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor. În aceste zone, implementarea recomandărilor Fondului Monetar Internațional privind subvențiile este dificilă din cauza sistemelor fiscale și administrative care nu pot identifica rapid persoanele aflate în nevoia de ajutor.
Fenomenul climatic El Niño adaugă o presiune suplimentară asupra securității alimentare, amenințând recoltele din Asia, Africa și America Latină. Alexander De Croo a avertizat că perioadele de secetă prelungită, probabile între noiembrie și februarie, vor afecta aprovizionarea și vor alimenta inflația. În paralel, costurile de finanțare au crescut din cauza dobânzilor mai mari din economiile avansate, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 9,5% din veniturile publice ale statelor în curs de dezvoltare.
Instabilitatea prețurilor la resursele esențiale este un fenomen global care afectează direct indicatorii macroeconomici și stabilitatea socială. În contextul geopolitic actual, fluctuațiile de preț la energie și alimente pot declanșa reacții în lanț asupra bugetelor naționale. Guvernele se trezesc adesea să aleagă între sprijinul de urgență pentru populație și finanțarea investițiilor pe termen lung, precum cele în energie regenerabilă sau infrastructură.
