Polonia și alte state occidentale au acuzat Rusia în repetate rânduri că utilizează campanii de dezinformare pentru a semăna diviziuni și a destabiliza societățile internaționale. Moscova respinge aceste acuzații, susținând că liderii occidentali exagerează intenționat amenințarea reprezentată de Rusia în scopuri politice proprii. În acest context, autoritățile poloneze au identificat un nou nivel de vulnerabilitate în cadrul conflictului informațional care afectează regiunea.
Datele furnizate de Institutul Național de Cercetare NASK din Polonia relevă o situație critică în prima jumătate a anului 2026. Din peste 65.000 de sesizări transmise instituției privind conturi false și campanii de dezinformare, platformele de social media au luat măsuri în cazul a mai puțin de un sfert dintre acestea. Analiza detaliată arată că doar 7% dintre cazurile raportate au fost șterse, în timp ce pentru peste 17% din sesizări s-a aplicat moderarea conținutului.
Gawkowski a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că este în desfășurare un război digital cu Rusia, pe un front al dezinformării unde platformele de social media acționează ca un „aliat tăcut” al boților ruși și al GRU-ului de la Kremlin. El a criticat dur lipsa de intervenție a acestor companii, susținând că platformele sociale nu fac nimic în această privință. Conform lui Gawkowski, datele indică nu doar un eșec, ci o acțiune deliberată a companiilor care profită de dezinformare ca sursă de venituri.
Pentru a remedia această problemă, Gawkowski a solicitat platformelor înființarea unor echipe eficiente de moderare a conținutului în limba poloneză. Aceste echipe ar trebui să mențină o legătură directă și în timp real cu entitățile care raportează conținutul problematic. De asemenea, autoritățile poloneze cer eliminarea procedurilor de apel fictive, eliminarea imediată a rețelelor de boți identificate și o reducere semnificativă a timpilor de răspuns pentru toate sesizările oficiale.
Autoritățile poloneze au avertizat că orice solicitare a statului care rămâne nesatisfăcută de către aceste platforme va declanșa proceduri de impunere a unor sancțiuni financiare. Deși presiunea crește, companii precum Discord, Google, Meta, X, Telegram și TikTok nu au oferit răspunsuri imediate la solicitările de comentarii. Tensiunile dintre guverne și giganții tehnologici reflectă dificultatea de a controla fluxul de informații într-un mediu digital globalizat și extrem de rapid.
Conflictul dintre reglementările statelor și libertatea platformelor digitale este unul vechi, însă scalează odată cu tehnologiile de manipulare. În trecut, companii precum Meta au fost implicate în procese juridice majore, cum ar fi cazul în care a fost obligată să plătească statului New Mexico suma de 25 de miliarde de dolari pentru înșelarea utilizatorilor cu privire la confidențialitatea datelor de pe Facebook.
