Agenția americană de rating Moody’s a decis retrogradarea ratingului Poloniei la nivelul A3, vineri seară, o mișcare care marchează o schimbare fără precedent în ultimele douăzeci și patru de ani pentru această țară. Această decizie aliniază poziția agenției cu cea a partenerilor săi de piață, Fitch și S&P, reflectând îngrijorările crescute privind stabilitatea financiară a statului. Deși decizia nu a surprins complet autoritățile de la Varșovia, ea vine într-un moment de presiune intensă din partea piețelor financiare globale.
Situația financiară a Poloniei este marcată de randamente ridicate ale obligațiunilor pe termen de 10 ani, care au depășit pragul de 6%. Acest nivel al costurilor de împrumut pune Polonia într-o poziție dificilă în raport cu vecinii săi europeni, Cehia având un randament de 5,2%, în timp ce Ungaria este mai puțin penalizată de piețe, în ciuda unui rating inferior. În cadrul Uniunii Europene, doar România se află într-o situație comparabilă cu cea a Poloniei în ceea ce privește aceste indicatori de randament.
Proiecțiile bugetare indică faptul că Polonia va înregistra un deficit de peste 6% din PIB în anul 2027, marcând al treilea an consecutiv de creștere a acestui indicator. Această evoluție reprezintă o schimbare majoră față de perioada de dinaintea anului 2020, când administrarea finanțelor publice era considerată mult mai responsabilă. Economistul Marcin Mrowiec de la firma Grant Thornton avertizează că riscul de a se lovi de un zid financiar este cel mai mare pericol pentru economia poloneză actuală.
Eforturile guvernului condus de Donald Tusk pentru echilibrarea bugetului sunt limitate, deoarece majoritatea măsurilor au fost blocate de veto-ul președintelui Republicii. Chiar dacă ar fi implementate, aceste măsuri ar acoperi doar 10% din necesarul de reducerea deficitului. Consiliul fiscal a emis o evaluare severă, menționând un dezechilibru profund și de durată, subliniind că guvernul nu utilizează conjunctura economică favorabilă pentru a diminua deficitul, ceea ce va duce la creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Impactul financiar al datoriei este semnificativ, estimându-se că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3,1% din PIB în 2027, de la 2,6% în 2026. Pentru comparație, în Franța acest raport este de 2,4%, iar contribuția dobânzilor la creșterea deficitului polonez este comparabilă cu cea a cheltuielilor pentru apărare. Această dinamică complică situația, deoarece reducerea ritmului cheltuielilor militare nu va reprezenta o soluție imediată pentru problemele bugetare ale țării, fiind cheltuielile militare doar un sfert din creșterea totală a cheltuielilor.
Instabilitatea economică poloneză coincide cu un context geopolitic global tensionat, care poate accentua presiunea asupra piețelor de obligațiuni. O posibilă escaladare a conflictelor în Orientul Mijlociu ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și sectorul energetic, alimentând tendințele inflaționiste. Aceste factori externi, combinați cu problemele interne de disciplină bugetară, creează un mediu economic dificil pentru Polonia, care trebuie să gestioneze atât o datorie publică în creștere, cât și riscurile de volatilitate globală.
