Premierul Ungariei, Péter Magyar, a invocat România și Franța ca exemple ale consecințelor negative ce apar în absența controlului asupra cheltuielilor publice. Discursul a fost rostit luni, în cadrul Parlamentului de la Budapesta, în timpul prezentării proiectului de buget pentru anul 2027. Magyar a subliniat importanța limitării cheltuielilor excesive și a luptei împotriva corupției pentru stabilitatea financiară a statului său.
În cadrul intervenției sale, Péter Magyar a declarat că situația din România și Franța ilustrează rezultatele unui guvern care nu reușește să gestioneze corect resursele. Liderul ungar a menționat că aceste țări arată unde se ajunge atunci când există lipsă de control asupra corupției, a furtului și a cheltuielilor excesive. Această comparație a fost utilizată pentru a susține planurile de reducere a deficitului bugetar propuse de guvernul de la Budapesta.
Guvernul ungar urmărește o reducere semnificativă a deficitului bugetar, țintind spre un nivel de 4,9% din PIB în anul 2027. Această valoare este comparată cu estimarea de aproximativ 7,5% pentru anul 2026, fiind o țintă mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% oferită de analiștii consultați de Reuters. Obiectivul pe termen lung al executivului este aducerea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în anul 2030.
Proiectul de buget prezentat de Péter Magyar include cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți, suma fiind echivalentă cu aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Aceste fonduri sunt destinate susținerii majorărilor de pensii și salarii în sectorul public, precum și dublării alocațiilor familiale. Pentru a finanța aceste măsuri, Magyar a anunțat introducerea unor taxe suplimentare aplicate companiilor și marilor averi.
În ceea ce privește situația fiscală din România, prognozele Comisiei Europene din mai 2026 indică o tendință de scădere a deficitului bugetar. Se estimează că acesta va trece de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Totuși, chiar și la nivelul estimat pentru anul 2027, indicatorul rămâne peste pragul de 3% din PIB stabilit de regulile fiscale europene.
Contextul financiar european impune statelor membre respectarea unor limite stricte pentru a asigura stabilitatea zonei euro. Regula de 3% din PIB reprezintă pragul de deficit bugetar maxim permis de normele europene pentru a preveni dezechilibrele macroeconomice. Multe țări din regiune se confruntă cu dificultăți în atingerea acestui obiectiv din cauza cheltuielilor publice ridicate și a nevoilor de investiții.
