Președintele Adunării Generale a ONU, Rahman, a solicitat în cadrul dezbaterilor generale de la organizație o reformă profundă a Consiliului de Securitate. În deschiderea reuniunii, diplomatul și economistul din Bangladesh a insistat asupra necesității ca ONU să devină mai reprezentativă la nivel mondial. Rahman a cerut în mod special o prezență mai mare a Africii în structurile de decizie, argumentând că eliminarea actualei subreprezentări a continentului este o chestiune de echitate, justiție și credibilitate pentru întregul organism internațional.
Situația actuală a reprezentării continentului african în cadrul Consiliului de Securitate este una de subreprezentare marcată. În prezent, Africa nu are niciun reprezentant printre cei cinci membri permanenți ai acestui organism. Singurele state africane care ocupă locuri în cadrul Consiliului de Securitate sunt Republica Democratică Congo, Liberia și Somalia, însă acestea dețin doar locuri nepermanente în cadrul structurii formată din 15 membri. Uniunea Africană solicită în cadrul procesului de reformă cel puțin două locuri permanente și cinci locuri nepermanente pentru continent.
Rahman a subliniat că Africa trebuie să fie implicată activ în procesul de decizie, declarând că „Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu”. El a argumentat că acest continent nu poate fi obligat să aștepte la nesfârșit pentru a obține locul care i se cuvine în Consiliul de Securitate. Președintele a avertizat că, deși ONU rămâne o instituție de neînlocuit, supraviețuirea organizației nu poate fi singura măsură a succesului său, în contextul limitelor sistemului internațional actual.
Pe lângă reforma Consiliului de Securitate, președintele a indicat multiple crize internaționale ca exemple ale ineficienței sistemului actual. Rahman a menționat războaiele și conflictele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar și Orientul Mijlociu. În ceea ce privește situația din Gaza, el a vorbit despre pierderile umane masive și despre accesul insuficient al populației la ajutorul umanitar. Rahman a cerut ca principiile multilateralismului și protecția civililor să nu fie aplicate în mod selectiv, solicitând ca Consiliul de Securitate să acționeze atunci când este necesar.
Dezbaterea generală a abordat și alte teme critice, precum nevoia de reforme economice internaționale și reglementarea inteligenței artificiale. Rahman a pledat pentru creșterea ajutorului pentru dezvoltare, abordarea problemei datoriei și reformarea arhitecturii financiare globale. Totodată, el a avertizat asupra efectelor tehnologiei asupra locurilor de muncă și a inegalităților, cerând instituirea unor bariere de siguranță pentru protejarea interesului public. Președintele a subliniat că este necesară implicarea guvernelor, companiilor și a societății civile în elaborarea regulilor privind inteligența artificială.
Dezbaterile generale de la ONU se desfășoară în perioada 22-28 septembrie și reunesc un număr semnificativ de lideri mondiali. Evenimentul implică 71 de șefi de stat, 45 de șefi de guvern, 11 vicepreședinți, 50 de miniștri și un prinț moștenitor. Rahman a preluat mandatul de un an la conducerea Adunării Generale în iunie, succedându-i fostului ministru german de externe Annalena Baerbock.
