Conferința #Disinfo2026, organizată miercuri și joi la Vilnius, în capitala Lituaniei, a devenit centrul unei tensiuni diplomatice după ce administrația Trump a exercitat presiuni asupra unor parteneri internaționali. Evenimentul a inclus sesiuni de discuții în care SUA au fost descrise ca un actor implicat în „manipulare și interferență informațională străină” (FIMI). Această abordare a generat o reacție imediată din partea Departamentului de Stat, care a solicitat unor ambasade să evalueze poziția guvernelor invitate la acest eveniment.
Conform unor fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat, consultată de Politico, SUA au solicitat ambasadelor americane din mai multe țări europene și din UE să intervină. Printre destinatarii acestui document se numără ambasadele din Franța, Norvegia, România și Polonia. Solicitarea a vizat transmiterea unei nemulțumiri verbale, nu în scris, către țările gazdă, pentru a exprima disconfortul administrației față de panelurile care analizează dezinformarea americană. Un oficial american de la biroul secretarului de stat a confirmat că s-a cerut unor țări să își reconsidere participarea.
În cadrul conferinței, SUA au fost asimilate cu „adversari străini precum Rusia și China”, o mișcare pe care Departamentul de Stat o consideră o „echivalență falsă”. În telegramă se menționează că această comparație ascunde amploarea și natura reală a interferenței rusești și chineze în democrațiile occidentale. Una dintre mesele rotunde, intitulată „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”, a reunit doi experți americani și un fost oficial al CIA pentru a analiza modul în care SUA au devenit o amenințare în materie de dezinformare pentru Europa.
Presiunea exercitată de administrația Trump marchează o accelerare a unei campanii de lungă durată pe continentul european, care include critici la adresa ceea ce este perceput ca fiind „cenzură” din partea UE. O altă sesiune, intitulată „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, a abordat teme juridice legate de interdicțiile de călătorie impuse de guvernul american unor personalități europene. În urma acestor solicitări, UE, Canada și Lituania au ales să se retragă de la eveniment.
În prezent, oficialii din Norvegia, România și Polonia figurează în continuare pe agenda conferinței, deși reprezentanții ministerelor lor externe nu au oferit comentarii la solicitarea presei. Ministerul Afacerilor Externe al Franței a fost contactat de americani, însă acest lucru nu a dus la retragerea Franței de la eveniment. Participarea la aceste sesiuni a fost marcată de prezența a trei cetățeni americani, în ciuda contestărilor oficiale venite de la Washington.
Termenul FIMI este utilizat de către Uniunea Europeană pentru a desemna activitățile care vizează denaturarea informațiilor publice, cum ar fi răspândirea dezinformării online. Aceste acțiuni sunt de obicei atribuite unor actori străini, precum Rusia. În contextul geopolitic actual, combaterea dezinformării rămâne un subiect critic pentru stabilitatea democrațiilor europene, în timp ce relațiile dintre Washington și partenerii europeni sunt supuse unor teste constante de comunicare și aliniere strategică.
