Președintele României, Nicușor Dan, se pregătește să susțină primul său discurs de proporții majore pe scena internațională, în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite. Evenimentul, programat pentru data de 23 septembrie, marchează prima apariție remarcabilă a unui șef de stat român în plan global de la discursul susținut de Klaus Iohannis pe 25 martie 2024. Această intervenție este privită ca o oportunitate de a proiecta o imagine de actor responsabil în agenda globală.
O temă centrală propusă pentru această intervenție este reconcilierea bazată pe empatie, într-un context marcat de disrupțiile cauzate de dezvoltarea inteligenței artificiale. Această abordare ar putea răspunde nevoilor de guvernanță în fața riscurilor tehnologice, aliniindu-se unor viziuni discutate recent de lideri precum Antonio Costa sau William Ruto. Obiectivul este trecerea de la o simplă participare la forurile multilaterale la o formă de „diplomație ideatică”, prin care România să genereze proiecte și idei proprii.
În cadrul acestui demers, s-ar putea propune crearea unui Observator Global al ONU pentru Tranziția Economică și Socială generată de Inteligența Artificială. Un astfel de mecanism ar monitoriza impactul tehnologiei asupra piețelor muncii, a coeziunii sociale și a rezilienței democratice, transformând empatia într-un instrument practic. Această inițiativă ar pune accent pe protecția cetățenilor vulnerabili și pe integrarea tinerilor în noua economie, oferind o soluție concretă la tema anului: „Restoring trust, managing transformation: A United Nations that delivers for all”.
România poate aduce valoare adăugată prin expertiza sa în gestionarea rezilienței la interferența hibridă amplificată de algoritmi. Experiența recentă a țării, marcată de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale în decembrie 2024 din cauza manipulării informaționale, reprezintă un studiu de caz relevant pentru comunitatea internațională. Utilizarea acestui capital de reputație ar putea transforma o vulnerabilitate națională într-o expertiză partajată cu aliații, consolidând poziția României în cadrul parteneriatelor de securitate cibernetică și digitale.
Istoric, discursurile prezidențiale la ONU au avut rolul de a construi credibilitate externă și de a semnaliza valori către publicul intern. De la Ion Iliescu, care a folosit tribuna pentru a ancora România în noua realitate post-Război Rece, până la Klaus Iohannis, care a prezentat țara ca vecin indispensabil al Ucrainei, discursul rămâne un instrument de poziționare. Nicușor Dan are astfel posibilitatea de a utiliza această platformă pentru a media o reconciliere națională și pentru a integra România în marile dezbateri despre viitorul tehnologiei.
În contextul geopolitic actual, România menține o prezență activă în sistemul multilateral, solicitând recent Consiliului de Securitate al ONU să dezbată atacurile cu drone asupra infrastructurii civile. De asemenea, țara deține mandatul de președinte al Consiliului executiv al agențiilor de dezvoltare ale ONU pentru anul curent. Aceste eforturi diplomatice, alături de candidaturile pentru poziții internaționale, subliniază dorința de a trece de la o adeziune tacită la un rol de antreprenor de norme pe scena mondială.
