Procesul legat de sabotarea gazoductelor Nord Stream a început miercuri la Tribunalul din Hamburg, avându-l ca principal acuzat pe Serghii Kuzniețov. Fostul comandant al armatei ucrainene este judecat în urma unor acuzații grave privind planificarea și distrugerea infrastructurii energetice de la mare adâncime. Parchetul german susține că acesta a coordonat operațiunea împreună cu alți militari, la cererea autorităților ucrainene, într-un context de conflict militar intens.
Procurorul de caz, Stefan Schmidt, a declarat că Serghii Kuzniețov a comis o crimă de război prin atacarea unor infrastructuri civile utilizând mijloace militare. Inculpatul, un bărbat în vârstă de 50 de ani, a apărut în sala de judecată purtând un costum gri, o cămașă albă și cravată, afișând un comportament zâmbitor. Acuzația vizează coordonarea unui grup format din scafandri profesioniști, un genist și un navigator pentru execuția atacului.
Avocatul apărării, Nicola Canestrini, a subliniat dificultatea poziției inculpatului, menționând că acesta are o datorie de rezervă și de confidențialitate care îi limitează capacitatea de a se apăra complet. Nicola Canestrini a argumentat că Rusia folosea gazoductele Nord Stream ca pe o armă pentru a exercita presiuni politice și economice, afirmând că Rusia comite crime de război, iar Gazprom s-a alăturat acestui proces.
Operațiunea de sabotaj a fost executată prin transportarea unui exploziv militar puternic lângă Insula daneză Bornholm, unde au fost instalate încărcături cu ceas pe conducte. Serghii Kuzniețov a intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022 folosind un pașaport ucrainean fals, tranzitând Polonia înainte de a se întâlni cu complicii săi la Rostock. Exploziile au avut loc pe 26 septembrie 2022, în perioada în care Rusia oprise deja livrările prin Nord Stream 1.
Autoritățile germane au luat măsura arestării ofițerului pe 21 august 2025 în Italia, în timpul unei vacanțe cu familia, urmând ca acesta să fie extrădat în Germania în luna următoare. Justiția germană a oficializat acuzația împotriva Ucrainei în iulie 2026, după ce au fost evaluate diverse ipoteze care vizau Rusia sau Statele Unite. Magistrații de la Tribunalul din Hamburg au stabilit că audierile vor continua până în luna februarie a anului viitor.
Evenimentul are loc într-un cadru geopolitic tensionat, în care sabotajul infrastructurii energetice subsea a afectat securitatea aprovizionării cu gaze în Europa. Atacurile asupra conductelor de gaz au semnalat o escaladare a metodelor de război hibrid, vizând obiective civile strategice. În contextul sprijinului militar acordat Kievului, guvernul german a refuzat să ofere comentarii suplimentare, invocând principiul separării puterilor în stat.
