Guvernul Franței a introdus în dezbaterea parlamentară un proiect de lege care ar putea obliga manifestanții să plătească sume de până la 10.000 de euro pentru pagubele provocate în timpul protestelor. Autoritățile susțin că această măsură este esențială pentru a asigura despăgubirea victimelor actelor de vandalism care au avut loc în cadrul unor manifestări recente. Proiectul este însă intens criticat de diverse organizații pentru drepturile omului și de reprezentanți ai mediului juridic.
Criticii avertizează că textul legii este formulat într-un mod care ar putea afecta manifestanții pașnici care se află pur și simplu în apropierea zonelor unde au izbucnit violențele. Hanna Bouchareb, o avocată din Paris care a reprezentat persoane acuzate de participarea la revoltele din 17 octombrie, a subliniat că la marginea unui protest pot exista persoane care comit pagube fără ca majoritatea manifestanților să fie implicați. Această situație ar putea duce la urmăriri penale pentru persoane care nu au participat la acte de vandalism.
Conform propunerii legislative, orice persoană care a făcut parte în mod conștient dintr-un grup va fi considerată răspunzător în solidar pentru orice daună provocată de oricare membru al acelui grup. În plus, legea permite statului să rețină ajutoarele sociale ale celor condamnați sau, în cazul minorilor, chiar ajutoarele părinților pentru a acoperi costurile generate. Această abordare a răspunderii este văzută ca o amenințare directă la adresa dreptului de a protesta, conform unor avocați.
Ministrul afacerilor interne, Laurent Nuñez, a declarat la postul de televiziune TF1 că proiectul nu subminează principiul conform căruia fiecare persoană răspunde doar pentru propriile fapte. El a explicat faptul că noua legislație instituie o formă de răspundere solidară, nu una colectivă, pentru a gestiona situațiile de vandalism. Totuși, această distincție este respinsă de Liga Drepturilor Omului (LDH) din Franța și de un grup de sindicaliști care au cerut retragerea legii.
Susținătorii măsurii invocă sondajele care indică un sprijin larg din partea publicului francez pentru această reglementare. Partidul Reuniunea Națională (RN), condus de Marine Le Pen, a declarat că este de acord cu principiul răspunderii solidare, dar a criticat plafonul de 10.000 de euro. Senatoarea Edwige Diaz a menționat că, deși „legea vandalilor” este o idee bună, limita financiară impusă de guvern trebuie revizuită pentru a fi adecvată.
În Franța, reglementarea manifestărilor și a ordinii publice este un subiect de intens dezbatere legislativă, guvernul încercând să echilibreze dreptul la protest cu necesitatea protejării proprietății. Tensiunile dintre autorități și societatea civilă apar adesea în contextul unor reforme care vizează sancționarea mai severă a comportamentelor violente în spațiul public, în încercarea de a reduce costurile de reparare a infrastructurii afectate de proteste.
