Peste 10.000 de persoane au manifestat miercuri în Grecia, concentrându-se în principal în orașele Atena, Salonic și Patras. Protestatarii, format din elevi, studenți și funcționari publici, au ieșit în stradă pentru a exprima nemulțumirea față de costul ridicat al vieții și de problemele structurale din sistemul educațional național. Manifestările au avut loc pe fondul unor revendicări care amintesc de modelul de protest seenit recent în Franța.
În Atena, aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat la prânz în centrul orașului, în timp ce la Salonic s-au strâns alte 3.000 de manifestanți. În orașul Patras, situat în vestul țării, peste 3.000 de persoane au participat la acțiunile de protest, conform datelor furnizate de postul public ERT. Manifestanții au denunțat condițiile precare din școli și presiunea financiară exercitată de creșterea prețurilor la bunuri și servicii.
Sistemul de învățământ a fost un punct central al protestelor, elevii și profesorii semnalând lipsa de personal și infrastructura deficitară. Uniunea profesorilor din învățământul secundar, OLME, a subliniat necesitatea urgentă a unor 15.000 de profesori suplimentari pentru a acoperi deficitul actual. De asemenea, s-au raportat incidente grave, precum căderea tencuielii în școlile din Atena sau un accident la Thermi, unde un elev de 14 ani a fost rănit după ce tencuiala a căzut din tavan.
Din punct de vedere economic, protestatarii au punctat dificultatea de a supraviețui cu venituri actuale, în contextul în care salariul minim nu depășește 920 de euro. Katia Koubousidou, președinte a studenților de la Facultatea de Filosofie și Pedagogie a Universității Aristotel din Salonic, a declarat că familiile „sângerează zilnic” din cauza costului actual al traiului. Această presiune este accentuată de o inflație anuală de 5,1%, o valoare semnificativ mai mare decât media de 3,8% din zona euro.
Sindicatele s-au implicat activ, confederația funcționarilor publici ADEDY declanșând o grevă și salutând manifestațiile masive din Franța. Aceștia au cerut creșteri salariale și o susținere substanțială pentru corpul profesorilor. În paralel, guvernul conservator condus de Kyriakos Mitsotakis a încercat să minimizeze orice paralelă cu violențele din Franța, susținând că Grecia nu se va mai întoarce la perioada de agitație socială marcată de măsurile de austeritate din perioada 2009-2018.
Contextul economic al Greciei reflectă o alocare a resurselor către educație de 3,3% din PIB, un nivel inferior mediei Uniunii Europene, care se situează la 4,7%. Această diferență de finanțare contribuie la dificultățile semnalate de studenți și profesori privind starea clădirilor școlare și lipsa de resurse necesare pentru funcționarea optimă a instituțiilor de învățământ public.
