Mii de persoane au manifestat sâmbătă în Tirana, organizând un protest de amploare împotriva guvernării actuale. Manifestanții au cerut demisia premierului Edi Rama, denunțând în același timp corupția sistemică și condițiile precare din sectorul educației. Evenimentul a degenerat în violențe după ce un grup de protestatari a aruncat cu pietre în clădirea Ministerului Educației, forțând intervenția autorităților pentru dispersarea mulțimii.
Forțele de ordine au reacționat prin utilizarea gazelor lacrimogene, a tunurilor cu apă și a gloanțelor de cauciuc pentru a controla situația. Manifestația, care a inclus un număr semnificativ de tineri, a dus la închiderea mai multor magazine din zonă, unele dintre acestea afișând mesaje de susținere pentru protestatari. În timpul confruntărilor, au fost raportate aruncări de pietre, obiecte diverse și spray-uri inflamabile în direcția poliției.
Mișcarea de protest, care se desfășoară de peste 130 de zile, a căpătat un nou impuls la mijlocul lunii octombrie, odată cu implicarea masivă a elevilor și studenților. Deși manifestațiile au fost pașnice timp de câteva luni, ultimele zile au fost marcate de episoade violente. Protestatarii au scandat lozinci împotriva premierului Edi Rama și a liderului opoziției Sali Berisha, acuzându-i pe amândoi de responsabilitatea situației din țară.
Revendicările au început inițial cu un proiect imobiliar și turistic asociat lui Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, planificat într-o zonă naturală protejată. Manifestanții solicită anularea acestui proiect și revizuirea legislației privind ariile protejate și investițiile strategice. Ulterior, protestul s-a extins către problemele de corupție, lipsa perspectivelor pentru tineri și condițiile din învățământ, într-o țară cu un salariu mediu brut de aproximativ 930 de euro pe lună.
Premierul Edi Rama a condamnat actele de violență, descriindu-le drept „intolerabile”, și a susținut că acestea fac parte dintr-un „război hibrid” alimentat din exterior. În paralel, Partidul Democrat încearcă să atragă studenții în tabăra sa, însă aceștia resping orice implicare politică. Această tensiune reflectă o criză socială profundă într-o țară care a cunoscut o emigrație masivă de peste 1,5 milioane de persoane după căderea comunismului în 1990.
Situația din Albania se înscrie într-un context regional de instabilitate politică, unde mișcările de protest împotriva corupției și a deciziilor guvernamentale devin tot mai frecvente. Tensiunile sociale din Europa de Est și Balcani sunt adesea alimentate de probleme economice și de percepția cetățenilor privind gestionarea resurselor naturale și a investițiilor străine de către elitele politice locale.
