Alegătorii din Elveția vor participa duminică la un referendum decisiv pentru care vor vota dacă se consfințintă în Constituție o definiție mult mai strictă a neutralității seculare a țării. Dacă propunerea este aprobată, Elveția va fi împiedicată să impună sancțiuni economice împotriva Rusiei, cu excepția situației în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, unde Moscova beneficiază de dreptul de veto. Acest vot ar schimba radical modul în care Berna interacționează cu restul lumii.
O altă consecință majoră a unui vot „DA” ar fi interzicerea cooperării Elveției din punct de vedere militar cu alianțe precum NATO. Singurele excepții prevăzute de această nouă regulă constituțională ar fi situațiile în care Elveția însăși ar fi atacată sau dacă ar se confrunta cu o amenințare iminentă. Inițiativa, numită „inițiativă privind neutralitatea”, a fost lansată de fostul ministru Christoph Blocher și este susținută de grupul național-conservator Pro Schweiz, fiind asociat strâns cu Partidul Popular Elvețian (SVP).
Susținătorii acestei măsuri, precum medicul Samuel Sommaruga, argumentează că imaginea Elveției ca națiune neutră a fost deja pătată prin alinierea la Europa. Aceștia susțin că o neutralitate strictă ar permite țării să își păstreze rolul de mediator și ar aduce stabilitate economică prin atragerea de capital. Totodată, o poziție de neutralitate absolută ar putea proteja Elveția într-un eventual conflict militar extins între forțele NATO și Rusia, transformând țara într-un canal de dialog.
Pe de altă parte, guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice se opun propunerii, considerând că transformarea neutralității într-o normă rigidă este periculoasă. Corina Gredig, deputată din Partidul Verde-Liberal, a avertizat că această inițiativă riscă să transforme neutralitatea într-o formă de izolare, ceea ce nu reprezintă o strategie de securitate viabilă. Expertul Fabio Wasserfallen de la Universitatea din Berna a subliniat că dezbaterea nu este despre renunțarea la neutralitate, ci despre modul în care aceasta trebuie definită.
Sondajele recente indică o opoziție semnificativă față de această schimbare a statutului țării. Un studiu realizat de 20 Minuten și Tamedia a arătat că 68% dintre respondenți sunt împotriva adoptării unei definiții mai stricte, în timp ce doar 31% sunt favorabili. Un alt sondaj efectuat de GFS Bern pentru SRG a relevat cifre similare, cu 63% de alegători care se pronunțau împotriva propunerii. Această tendință sugerează că majoritatea cetățenilor preferă marja de manevră pe care guvernul o deține în prezent.
Neutralitatea Elveției are rădăcini istorice adânci, fiind recunoscută oficial de alte state europene în 1815 și consacrată în Constituție în 1848. Deși țara a evitat participarea la războaie între state, Berna a menținut întotdeauna dreptul de a decide asupra politicilor economice. În prezent, Elveția își consolidează apărarea și majorează cheltuielile militare, participând la proiecte de apărare ale UE și intensificând parteneriatul cu NATO, deși rămâne în afara alianței militare.
