Forțele americane urmează să finalizeze retragerea din ultimele baze militare din Irak până miercuri. Această plecare marchează sfârșitul unei prezențe militare de peste două decenii în țară, un proces care este interpretat ca o victorie strategică de către Iran și aliații săi. În acest interval de timp, aproximativ 4.500 de soldați americani și-au pierdut viața în cadrul conflictelor desfășurate pe teritoriul irakian.
Experții în securitate avertizează că retragerea, convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și implementată de administrația lui Donald Trump, va favoriza Teheranul. Absența coaliției elimină o contrapondere militară care a limitat influența iraniană în regiune. Jasim al-Bahadli, un analist irakian specializat în grupări armate șiite, susține că milițiile pro-iraniene vor încerca să transforme acest impuls într-o influență mai mare asupra procesului decizional politic.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris acest moment ca fiind o victorie istorică pentru grupurile de rezistență și o înfrângere pentru proiectul american. El a declarat că pe 30 septembrie se încheie o pagină neagră din istoria țării. Totuși, liderul tribal sunnit Abdulrahman al-Zobaie din Fallujah exprimă temeri legate de crearea unui vid de putere, considerând că Irakul nu este pregătit să preia complet responsabilitatea securității.
O altă îngrijorare majoră vizează posibila renaștere a grupării Statului Islamic, care menține rețele de celule adormite în regiune. Comandantul kurd Sirwan Barzani a observat mișcări ale acestor celule imediat după anunțarea retragerii oficiale a coaliției. Lipsa sprijinului logistic și a informațiilor de la serviciile secrete americane ar putea oferi luptătorilor ISIS șansa de a se regrupa, în ciuda faptului că califatul lor a fost înfrânt acum aproape un deceniu.
Conflictul din Irak a fost marcat de o violență extremă, numărul victimelor americane în „Operațiunea Libertatea Irakului” fiind de două ori mai mare decât în războiul din Afganistan. În ultimii ani, țara a servit drept câmp de luptă indirect între SUA și Iran. Tensiunile au fost accentuate de uciderea comandantului iranian Qasem Soleimani în 2020 și de atacurile repetate asupra bazelor americane efectuate de aliații Teheranului.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003, cu scopul de a-l răsturna pe dictatorul Saddam Hussein. După o primă retragere în 2011, forțele americane s-au întors pentru a combate ascensiunea grupării Statului Islamic între anii 2014 și 2017. Această perioadă de intervenție a fost caracterizată de lupte de contrainsurigență intense și de o instabilitate regională care a afectat constant securitatea țării.
