Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare din Israel indică un impas politic, după ce Comisia Electorală Centrală a numărat 66,2% din voturile exprimate. Conform datelor actuale, blocul condus de premierul Benjamin Netanyahu deține 56 de mandate, în timp ce blocul condus de Gadi Eisenkot dispune de 48 de mandate. Partidele arabe, care se opun premierului, dețin în prezent 16 mandate, ceea ce lasă ambele tabare principale sub pragul de 61 de locuri necesar pentru formarea unui guvern.
Donald Trump a intervenit public prin intermediul platformei Truth Social, susținând că sprijinul său i-a oferit lui Benjamin Netanyahu un avantaj decisiv. Liderul american a sugerat că susținerea sa a transformat ceea ce ar fi putut fi o înfrângere categorică într-o revenire spectaculoasă, menționând că situația s-a schimbat radical după intervenția sa. Trump a reiterat această opinie și după un miting în Texas, afirmând că rezultatele obținute de Netanyahu sunt foarte bune și că sprijinul său a contribuit considerabil la acest rezultat.
Estimările furnizate de diverse televiziuni israeliene arată variații în ceea ce privește distribuția mandatelor în Knesset. Canalul 12 indică faptul că tabăra lui Netanyahu ar putea ajunge la 52 de mandate, față de 49 pentru opoziția condusă de Gadi Eisenkot, în timp ce alte surse, precum Kan 11 și Channel 13, estimează o egalitate la 51 de mandate pentru fiecare tabără. Partidul Likud, condus de Netanyahu, se consolidează ca cea mai mare formațiune politică, având estimări de 27 de mandate în unele sondaje de ieșire.
Reacțiile liderilor politici au fost extrem de critice, reflectând tensiunea de după scrutin. Fostul premier Yair Lapid a declarat că blocul lui Netanyahu a suferit o „înfrângere zdrobitoare” și un „colaps total”, susținând că cetățenii au transmis un mesaj clar de plecare. Pe de altă parte, Gadi Eisenkot a susținut că rezultatele exit-poll-urilor indică o lipsă totală de încredere în guvernul condus de Netanyahu, responsabil pentru evenimentele de la 7 octombrie, și a anunțat demersuri pentru formarea unei noi coaliții.
Participarea la vot a fost remarcabilă, atingând un nivel de 77,7% până la ora 22:00, ceea ce reprezintă o creștere față de 70,6% înregistrat în 2022. Aproximativ 5,7 milioane de israelieni s-au prezentat la urne, marcând cea mai înaltă prezență la vot din 1999. Numărarea voturilor va continua miercuri, inclusiv pentru plicurile duble și voturile militarilor, proces care ar putea modifica configurația actuală a mandatelor în Parlamentul israelian, care are în total 120 de locuri.
Scrutinul din Israel are loc într-un context de securitate extrem de fragil, fiind primul organizat după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Tensiunile geopolitice rămân ridicate în întreaga regiune, în contextul războiului continuu din Fâșia Gaza și al conflictelor care implică alte frontiere. Rezultatul neconcludent al acestor alegeri ar putea duce la o criză politică prelungită, similară cu perioada 2019-2022, când țara a organizat cinci runde de alegeri parlamentare din cauza imposibilității de a forma un guvern stabil.