Serbia a devenit, în perioada regimului condus de Aleksandar Vučić, un refugiu pentru numeroase persoane care fug de justiția propriilor țări, în special din regiunea Balcanilor. Autoritățile din Belgrad refuză constant extrădarea persoanelor urmărite de jurisdicțiile vecine, invocând diverse restricții legale sau statutul de cetățenie. Această situație a generat discuții în rândul analiștilor politici locali privind viitorul acestor fugari, în contextul schimbărilor politice apărute la Belgrad după venirea la putere a Listei Studenților.
Printre persoanele care se ascund de lege în Serbia se numără și românul Sebastian Ghiță, aflat în țara vecină de peste nouă ani. Omul de afaceri a fugit din România în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, deși se afla sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi țara. După ce a fost reținut în Belgrad în aprilie 2017 cu acte de identitate slovene false, acesta a cerut azil politic. România a solicitat extrădarea sa, însă autoritățile sârbe au refuzat cererea, invocând riscul de persecuție politică.
Sebastian Ghiță a reușit să evite majoritatea dosarelor de corupție deschise pe numele său, inclusiv acuzații de spălare de bani, luare de mită și șantaj. În 2020, el a refuzat să se prezinte la audieri solicitate de procurorii DNA, invocând probleme de sănătate sau faptul că se afla în alte țări, deși a fost văzut în vacanță în Grecia. În prezent, acesta beneficiază de azil politic și nu mai are mandate active de arestare preventivă care să permită reținerea sa în afara țării.
Lista celor care au găsit adăpost în Serbia include și figuri controversate precum Cvetan Vasilev, fost acționar al unei bănci din Bulgaria, acuzat de delapidare. De asemenea, în țara vecină se află criminali de război, precum Novak Đukić, condamnat de Tribunalul din Sarajevo pentru uciderea a 71 de civili. Un alt caz este cel al lui Milan Radoičić, care este căutat de Kosovo pentru atacul armat din Banjska, însă Serbia nu recunoaște Kosovo și nu are un acord de extrădare cu Pristina.
Alte persoane refugiate în Serbia sunt Svetozar Marović, fost președinte al Uniunii statelor Serbia și Muntenegru, condamnat pentru corupție în Muntenegru, și Yingluck Shinawatra, fosta prim-ministru al Thailandei. Aceasta a primit cetățenia sârbă în 2019 printr-o prevedere legală specială. Totodată, Andrei Naumov, fost general din Ucraina, a fost refuzat de instanțele sârbe după ce Ucraina a solicitat extrădarea sa pentru trădare. În lista fugarilor apare și cetățeanul chinez Cui Guanghai, căutat de SUA pentru coordonarea unei rețele de tehnologii militare.
Evoluția politică din regiunea Balcanilor și deciziile de extrădare ale autorităților sârbe reflectă tensiunile dintre suveranitatea națională și cooperarea juridică internațională. În timp ce Serbia utilizează legislația internă pentru a proteja anumite persoane, presiunea din partea organizațiilor internaționale și a statelor vecine rămâne constantă. Această dinamică influențează modul în care justiția europeană și globală gestionează cazurile de corupție și criminalitate transfrontalieră.
