Rezultatele alegerilor parlamentare din Letonia indică faptul că majoritatea partidelor cu orientare pro-europeană conduc în prezent clasa politică. Totuși, campania electorală a fost marcată de o ascensiune a forțelor populiste, alimentată de îngrijorările cetățenilor privind costul vieții și relația cu Rusia. Sondajele de ieșire din urne, publicate de postul public de radiodifuziune LSM, arată o schimbare importantă în peisajul politic al țării.
Partidul condus de Andris Kulbergs este estimat să obțină aproximativ 35,6% din voturile totale. Această performanță este considerată peste așteptările inițiale, reflectând o dorință de schimbare în rândul electoratului. Andris Kulbergs, care a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, a declarat că acest rezultat indică o nevoie de creștere economică și de asigurarea unui viitor pentru copiii Letoniei.
În ciuda succesului partidei conduse de premier, coaliția sa actuală ar putea suferi modificări structurale importante. Sondajele sugerează că actuala formă de guvernare probabil nu va fi reînnoită în configurația sa de astăzi. Unul dintre partenerii de la Uniunea Verzilor și Fermierilor pare să fi eșuat în a atinge pragul electoral necesar, obținând doar 3,7% din voturi, sub pragul de 5% pentru intrarea în parlamentul Saeima.
Dezbaterile electorale au fost puternic influențate de contextul securitar regional, la patru ani de la începutul războiului din Ucraina. Majoritatea partidelor care se pregătesc să intre în Parlament susțin consolidarea forțelor militare și continuarea sprijinului oferit Kievului. Totodată, problemele socio-economice, precum salariile mici, asistența medicală și declinul demografic, au jucat un rol crucial în determinarea alegătorilor.
Preocupările economice au fost accentuate de faptul că Letonia rămâne cea mai săracă dintre cele trei state baltice în ceea ce privește nivelul de trai. Creșterea costului vieții a oferit partidelor populiste o oportunitate de a obține o prezență mai puternică în Parlamentul unicameral, care este compus din 100 de locuri. Această dinamică ar putea schimba echilibrul de putere în procesul de guvernare viitor.
Letonia este membră a NATO și a UE din anul 2004, considerând Rusia ca fiind principala sa amenințare strategică. Din acest motiv, țara a luat decizia de a crește semnificativ cheltuielile consacrate domeniului apărării, acestea ajungând la un nivel de aproape 5% din PIB. Această politică de securitate rămâne un pilon central în strategia de stat a Letoniei.
