Rusia organizează în perioada 18-20 septembrie alegerile parlamentare, fiind primul astfel de scrutin de la declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în februarie 2022. Procesul electoral vizează alegerea celor 450 de membri ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pentru un mandat de cinci ani. Din acest număr total, jumătate dintre locuri sunt alocate prin votul național pe liste de partid, în timp ce restul de 225 de locuri se decid prin votul în circumscripții uninominale.
Partidul de guvernământ Rusia Unită, susținut de Vladimir Putin, este de așteptat să își păstreze dominația în cadrul parlamentului. În prezent, acest partid deține 310 locuri în Duma de Stat, având nevoie de cel puțin 300 de mandate pentru a păstra majoritatea calificată. Această majoritate este esențială pentru a putea promova modificări constituționale fără sprijinul altor partide. Un sondaj realizat de VTsIOM la sfârșitul lunii august indică un sprijin de 37% pentru Rusia Unită, aflat în fața Partidului Comunist, care deține 11,6%.
Opoziția reală este considerată extrem de limitată, deoarece partide precum Partidul Comunist sau Partidul Liberal-Democrat al Rusiei tind să susțină acțiunile de război. Curtea Supremă a decis interzicerea partidului Iabloko de a participa la scrutinul pe liste de partid, eliminând astfel singurul partid înregistrat care se opunea războiului. De asemenea, mulți alți politicieni au fost împiedicați să candideze după ce au fost desemnați drept agenți străini. Această situație reduce semnificativ diversitatea politică din cadrul procesului electoral.
Monitorizarea externă este aproape inexistentă, deoarece Moscova nu a invitat observatori internaționali din partea OSCE. Organizația a semnalat că sistemul politic a devenit mai restrictiv față de alegerile din 2021, prin excluderea candidaților etichetați drept agenți străi și impunerea unor limite de finanțare. În plus, singura organizație independentă de monitorizare, Golos, și-a încetat activitatea în 2025. Autoritățile ruse au respins aceste critici, susținând că procesul electoral respectă legea și că există încercări de subminare din partea Occidentului.
Scrutinul se desfășoară și în zonele controlate de Rusia, inclusiv în Crimeea, anexată în 2014, precum și în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson. Această extindere a procesului electoral în zonele de conflict subliniază controlul teritorial și politic exercitat de Moscova. În acest context, procesul de alegere a celor 450 de deputați rămâne un instrument de consolidare a puterii în cadrul Federației Ruse, într-un regim în care majoritatea partidelor de opoziție rămân aliniate cu politicile de guvernământ.
Sistemul politic rus a cunoscut o transformare profundă în ultimii ani, caracterizată de o restricție tot mai mare asupra libertăților politice. Autoritățile au implementat măsuri precum etichetarea unor entități drept agenți străi și limitarea accesului la campanii electorale. Această evoluție a fost înregistrată și prin dispariția organizațiilor de monitorizare independente, precum Golos, care nu mai pot opera în condiții de presiune legislativă și administrativă, lăsând procesul electoral sub controlul strict al structurilor de stat.
