State precum Rusia și Iranul sunt implicate în eforturile de a agrava și de a exploata tulburările sociale din Franța, conform unor cercetători citați de The Times. Scopul acestor acțiuni ar fi slăbirea democrațiilor occidentale prin utilizarea dezinformării și a agitatorilor. În acest context, președintele Emmanuel Macron ar fi refuzat să facă publică interferența Iranului, reținând un raport oficial pentru a nu superea Teheranul, menținând astfel o anumită echidistanță politică.
Protestele au luat amploare după ce elevii din suburbiile Parisului au denunțat subfinanțarea sistemului de învățământ și discriminarea față de minoritățile etnice. Mișcarea a evoluat rapid spre violență, jafuri și distrugeri în întreaga țară, fiind marcată de o mobilizare masivă pe rețelele sociale. Autoritățile franceze au declarat starea de urgență în anumite zone, iar ministrul de interne, Laurent Nuñez, a promis mobilizarea soldaților și a unităților de elită ale poliției pentru a asigura securitatea statică.
Cercetătorii, printre care David Colon de la Sciences Po, susțin că Iranul a avut un succes remarcabil prin infiltrarea grupurilor de extremă stânga. Jurnalistul Emmanuel Razavi explică faptul că serviciile secrete iraniene nu inițiază mișcări, ci se amestecă în acestea pentru a le servi interesele. Se suspectează că agenții iranieni au plătit tineri șomeri cu câteva sute de euro pentru a semăna haos în Paris și au folosit platforme precum Telegram pentru recrutarea de influențatori.
Pe partea cealaltă, Rusia este suspectată că încearcă să exploateze diviziunile sociale prin promovarea narațiunilor despre violența poliției și rasism. Există suspiciuni că grupul de propagandă Storm-1516, care ar avea legături cu serviciile secrete ruse, răspândește știri false despre candidații pro-europeni. Deși impactul rusesc în grupurile de extremă stângă este considerat redus, experții estimează că Moscova a reușit să instrumentalizeze demonstrațiile pentru a provoca o prăbușire a stabilității.
Ministrul afacerilor externe, Jean-Noël Barrot, a denunțat public amestecul unor puteri străine, menționând Rusia, China, Iranul și comunitatea Maga. Acesta a confirmat că a primit un raport privind acțiunile de dezinformare și atacurile cibernetice ale Iranului, care au vizat și evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris. Deși raportul detaliază modul în care conturile legate de Teheran au încurajat protestele, decizia politică a lui Macron a împiedicat publicarea oficială a acestor date.
Aceste tensiuni geopolitice și campanii de dezinformare reflectă o provocare majoră pentru stabilitatea europeană, unde actorii externi folosesc instabilitatea internă pentru a influența procesele democratice. În contextul actual, gestionarea narațiunilor digitale și protejarea integrității proceselor sociale devin elemente critice pentru guvernele din Uniunea Europeană, care trebuie să navigheze între securitatea internă și relațiile diplomatice complexe cu puterile globale.
