Procuratura Generală a Rusiei a solicitat oficial Olandei și altor state membre extrădarea a nouă înalți oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI). Acești oficiali au fost condamnați în contumacie de către justiția rusă în luna decembrie 2025, conform informațiilor transmise de agenția Kyodo. Cererea de extradare vizează o conduceră de vârf a instanței internaționale, acțiunea Moscovei venind ca un răspuns la deciziile judiciare luate anterior de instituția de la Haga.
Printre persoanele vizate de autoritățile ruse se numără președinta CPI, japoneza Tomoko Akane. Această solicitare de extradare urmează deciziilor instanței de la Haga din 2023, când au fost emise mandate de arestare pentru mai mulți cetățeni ruși. Printre aceștia se numără și președintele Vladimir Putin, care este acuzat de deportarea ilegală a unor copii din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Tensiunile diplomatice au crescut rapid după anunțul oficial al procuraturii ruse.
Guvernul Japoniei a reacționat imediat, calificând solicitarea Moscovei drept „nejustificată și inacceptabilă”. Secretarul adjunct al executivului nipon, Masanao Ozaki, a declarat că Tokyo va răspunde prin măsuri adecvate și va continua să utilizeze demersuri diplomatice. Japonia intenționează să mențină o comunicare constantă cu CPI și cu celelalte state membre pentru a gestiona această criză. Premierul japonez Sanae Takaichi a menționat anterior un schimb de opinii cu Donald Trump privind activitatea acestei instanțe.
Instanța internațională se află sub presiuni semnificative și din partea Statelor Unite ale Americii. În luna august, administrația Trump a impus sancțiuni împotriva unor membri ai CPI, inclusiv împotriva președintei Tomoko Akane. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris instituția ca fiind „o instanță supranațională coruptă și politizată fatal”. Rubio a susținut că instanța și-a depășit mandatul prin încercarea de a exercita jurisdicție asupra unor cetățeni americani și ai altor state care nu au ratificat Statutul de la Roma.
Presiunea americană s-a intensificat și prin criticarea demersurilor CPI împotriva unor cetățeni israelieni, începând cu decembrie 2025. Marco Rubio a invocat lipsa consimțământului Israelului, aliat al Washingtonului, în procesele conduse de instanță. Contextul juridিক este marcat de decizia CPI din noiembrie 2024, când instanța a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este acuzat de comiterea de crime de război, fapt ce a generat controverse internaționale extinse.
Curtea Penală Internațională operează pe baza Statutului de la Roma, un tratat care stabilește cadrul juridic pentru investigarea crimelor de război și de genocid. Deși instanța are jurisdicție asupra cetățenilor statelor membre, marile puteri, precum Statele Unite sau Rusia, nu au ratificat acest tratat, ceea ce generează conflicte constante de suveranitate și jurisdicție între tribunalul de la Haga și guvernele naționale.
