Partidul Rusia Unită, formațiunea aflată la putere și care îl susține pe președintele Vladimir Putin, a reușit să își păstreze majoritatea în Duma de Stat. Rezultatele aproape complete ale alegerilor parlamentare din Rusia indică faptul că partidul a obținut 57,83% din sufragii, după ce au fost numărate peste 95% dintre voturi. Această cifră reprezintă o creștere față de pragul de 49,8% înregistrat la alegerile din 2021, consolidând poziția forței politice dominante în țară.
Conform datelor furnizate de Reuters, Rusia Unită ar urma să ocupe 355 dintre cele 450 de locuri disponibile în Duma de Stat. Acest rezultat îi oferă formațiunii posibilitatea de a deține o majoritate constituțională, ceea ce înseamnă că poate adopta legi și poate iniția modificări ale Constituției fără a avea nevoie de sprijinul altor partide politice. Această capacitate legislativă îi permite partidului să gestioneze procesul de guvernare într-un mod autonom în cadrul Parlamentului rus.
Comisia Electorală Centrală a publicat și distribuția voturilor pentru celelalte formațiuni implicate în scrutin. Comuniștii au obținut 13,81% din voturi, în timp ce LDPR s-a situat la 8,98%, iar partidul Oameni Noi a înregistrat 7,96%. Deși Rusia Justă s-a situat sub pragul electoral de 5%, președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a menționat că această formațiune are șanse să intre în Parlament. Prezența la vot a fost estimată de autoritățile ruse la 59,3%.
Scrutinul parlamentar s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, între 18 și 20 septembrie, fiind primul astfel de eveniment național organizat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022. Deși autoritățile electorale ruse au calificat procesul drept corect, activiștii opoziției aflați în exil au raportat fraude electorale și au criticat lipsa unei competiții politice reale. Partidul Iabloko, singura formațiune înregistrată cu o platformă explicit anti-război, nu a obținut reprezentare în Duma de Stat.
Uniunea Europeană a reacționat ferm la organizarea acestui scrutin, criticând climatul politic restrictiv și împiedicarea opoziției democratice de a participa în condiții echitabile. De asemenea, UE a declarat că nu va recunoaște rezultatele alegerilor organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că Kremlinul a redus la tăcere vocile disidente și a îndepărtat observatorii electorali internaționali, lăsând în Rusia doar o aparență de democrație.
Acest scrutin parlamentar are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflictul dintre Rusia și Ucraina. În perioada recentă, serviciile secrete europene au avertizat că Moscova planifică acțiuni decisive împotriva NATO, în timp ce Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind amenințările pe care Rusia le reprezintă pentru stabilitatea europeană.
