O casieră de 30 de ani care lucra într-un supermarket situat în apropiere de Zürich, Elveția, a fost condamnată după ce a organizat o schemă de furt prin manipularea bonurilor de casă. Femeia a sustras sume de bani prin anularea unor cumpărături și modificarea tranzacțiilor în sistemul de plată al magazinului. Instanța a stabilit că aceasta a comis faptele de peste 1.000 de ori, folosind o metodă de operare neobișnuită pentru a ascunde furtul.
Investigația a început după ce s-au observat bonuri de casă neobișnuite în sistemul magazinului. După ce anumite cumpărături erau anulate, clienții achiziționau doar o pungă de plastic de cinci cenți sau o pungă de hârtie de 40 de cenți. Această metodă a permis femeii să sustragă, pe parcursul a aproape un an, peste 38.000 de franci elvețieni, ceea ce reprezintă aproximativ 40.800 de euro. Femeia anula cumpărăturile de aproximativ 30 de ori mai des decât colegele sale.
În cadrul procesului desfășurat la Tribunalul Districtual Dielsdorf, femeia a negat acuzațiile, deși există înregistrări de supraveghere care o surprind în timpul faptelor. Procurorii au demonstrat că aceasta folosea și anulări parțiale ale cumpărăturilor pentru a sustrage bani sau lăsa intenționat operațiuni de vânzare nefinalizate pentru a le putea modifica ulterior. Chiar și în ziua arestării, s-au identificat peste 20 de bonuri cu o valoare de peste 300 de franci elvețieni.
Judecătorul a condamnat-o pe femeia, care are cetățenie kosovară, pentru furt în formă profesională și fals în acte. Deși nu avea antecedente penale, instanța a decis că nu există nicio explicație logică pentru anulările frecvente în afară de dorința de a fura. Condamnarea prevede 14 luni de închisoare cu suspendare și obligatia de a restitui fostului angajator aproximativ 20.000 de franci elvețieni, echivalentul a circa 21.500 de euro.
Pe lângă sancțiunea de închisoare, femeia este obligată să părăsească Elveția pentru o perioadă de cinci ani. Decizia tribunalului poate fi contestată prin apel. Această metodă de a manipula tranzacțiile prin anularea unor produse și păstrarea unor sume mici de bani a fost numită de media locală drept „schema pungilor de plastic”, reflectând modul în care micile sume de la finalul bonului au servit drept paravan pentru furtul sumelor mari.
