Suedia își reevaluează radical strategia aeriană pentru a face față unei eventuale agresiuni din partea Rusiei. Autoritățile militare din Stockholm au anunțat că nu vor mai accepta doar respingerea atacurilor, ci vor viza lovituri în adâncul teritoriului inamicului. Această schimbare de paradigmă este menită să servească drept instrument de descurajare, asigurându-se că potențialul agresor înțelege riscurile imediate.
Colonelul Karl Bergqvist, care ocupă funcția de șef al Centrului de Operațiuni Aeriene din cadrul Forțelor Aeriene suedeze, a explicat clar noua poziție. „Dacă Rusia va ataca, vom lovi în adâncul teritoriului său”, a declarat acesta, subliniind că noul concept nu vizează un atac preventiv. Scopul principal este ca războiul să nu fie perceput ca o acțiune limitată exclusiv la granițele Suediei.
Planurile de dezvoltare militară includ îmbunătățirea capacităților de lovire de la distanță ale avioanelor Gripen. Stockholm discută integrarea pe aceste aeronave a rachetelor Taurus, care au o rază de acțiune de peste 500 km. Mai mult, armata a solicitat guvernului achiziția unor rachete cu o rază de acțiune de până la 2000 de kilometri, o distanță care depășește cei 1200 de kilometri dintre Stockholm și Moscova.
Strategia suedeză se bazează pe experiența acumulată de Ucraina în conflictul actual. Stockholm urmărește să utilizeze tactici similare, prin care dronele au reușit să lovească aeroporturi, centre de comandă și infrastructură logistică rusească. Aceste lovituri efectuate de ucraineni la mare distanță au demonstrat eficiența acestui tip de tactică în perturbarea activității militare rusești.
Această transformare militară vine după ce Suedia a pus capăt unei politici de neutralitate care a durat peste două sute de ani. După războaiele napoleoniene, în 1814, țara a menținut o poziție de nealiniere, păstrând neutralitatea atât în Primul, cât și în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, în timpul Războiului Rece, Suedia a continuat să se declare neutră, deși a menținut o colaborare strânsă, la nivel diplomatic și militar, cu statele occidentale.
Tranziția definitivă către structura de securitate colectivă a fost marcată de aderarea la NATO. După ce a trecut de la neutralitatea clasică la nealinierea militară în 1995, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, războiul din Ucraina a forțat o schimbare totală. Pe 7 martie 2024, Suedia a devenit oficial al 32-lea membru al NATO, după ce prim-ministrul Ulf Kristersson a depus documentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA.
