Serbia se află într-un climat politic tensionat în contextul alegerilor din 25 octombrie, când președintele Aleksandar Vucic candidează pentru funcția de prim-ministru. În această perioadă, activiștii, studenții protestatari și politicienii din opoziție descriu o tendință de autoritarism în țara balcanică. Aceștia susțin că criticii guvernului sunt țintiți prin metode sistematice, libertatea presei este în continuă scădere, iar corupția în instituțiile statului este în creștere, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Unul dintre cazurile semnalate este cel al activistului Marko Marjanovic, care a fost reținut cu forța de către polițiștii mascați și ținut în izolare timp de două zile sub lumină puternică. Marjanovic, un comentator vocal împotriva lui Aleksandar Vucic, a declarat că a fost îngrozit de această experiență, deși nu este prima dată când este ținta unor astfel de acțiuni. În august 2025, acesta a fost supus unor bătăi în timpul protestelor, eveniment pe care avocatul său îl consideră parte dintr-o campanie de tăcere.
Libertatea presei este sub presiune, Serbia fiind clasată pe locul 104 din 180 de țări în Indicele mondial al libertății presei din 2026, coordonat de Reporteri fără Frontiere. Datele arată că aceasta este cea mai slabă poziție din regiunea UE-Balcani și cea mai joasă înregistrată vreodată. În plus, șase jurnaliști sârbi se află în exil din cauza amenințărilor la adresa securității, în timp ce Aleksandar Vucic este raportat că a atacat verbal instituțiile media de cel puțin 182 de ori în primele nouă luni ale anului.
Tehnologia este utilizată, de asemenea, pentru monitorizarea adversarilor politici prin programe de spionaj avansate. Membri ai mișcării studențești, precum Jelena Kontic, au raportat instalarea programului spion Pegasus pe telefoanele lor, fapt confirmat de teste criminalistice efectuate de grupul Citizen Lab. Deși Agenția de Informații de Securitate a Serbiei a respins aceste acuzații, numind-le „senzaționalism trivial”, organizații precum SHARE Foundation au confirmat că 14 persoane au fost ținta unor astfel de instrumente de spionaj.
Violența fizică în timpul manifestărilor este un alt punct critic, exemplificat de cazul arhitectului Dusan Radovic, care a fost lovit brutal de polițiști în orașul Valjevo. Raportul specialistului în medicină legală, dr. Djordje Alempijevic, indică faptul că leziunile suferite de protestatari nu sunt incidente izolate, ci demonstrează un model organizat de brutalitate polițienică și tortură. În ciuda acestor acuzații, Partidul Progresist Sârb a negat în repetate rânduri orice formă de represiune sau corupție în țară.
Contextul politic sârb este marcat de o evoluție complexă a liderului Aleksandar Vucic, care a trecut de la Partidul Radical Sârb la o poziție de susținere a aderării la Uniunea Europeană. Totuși, scorul Serbiei în Indicele de percepție a corupției al Transparency International din 2025 a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, reflectând îngrijorările privind integritatea instituțiilor statului.
