Președintele SUA, Trump, a utilizat discursul său de la Adunarea Generală a ONU pentru a lansa un apel direct către statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI). Acesta a solicitat ca aceste națiuni să se retragă oficial și imediat din instituția respectivă, pe care a descris-o drept una scăpată de sub control. Mesajul său reflectă o poziție dură a administrației americane față de autoritatea instanței cu sediul la Haga.
Ofensiva Washingtonului împotriva CPI include sancționarea judecătorilor instanței și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a facilita retragerea lor. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că intenția este de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o „amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane”, în contextul faptului că instanța urmărește penal autorii celor mai grave crime din lume.
Tensiunile dintre SUA și CPI au crescut semnificativ după ce instanța a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Deoarece acesta este un aliat apropiat al SUA, Washingtonul a reacționat prin impunerea unor sancțiuni oficialilor CPI. Procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut într-un interviu acordat AFP că aceste atacuri americane sunt rezultatul unei lipsă de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Pe lângă aspectele juridice, Trump a anunțat o extindere majoră a prezenței militare americane în regiunea arctică. Președintele a confirmat că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca și cu autoritățile teritoriale locale. Acesta a subliniat că dezvoltarea unei prezențe militare semnificative în locurile relevante va începe imediat, conform declarațiilor sale de la ONU.
Instanța CPI, fondată în 1998 și operațională din 2002, are responsabilitatea judecării persoanelor acuzate de crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Deși SUA este semnatară a Statutului de la Roma care a instituit această curte penală permanentă, administrația americană nu a ratificat niciodată acest document. În prezent, instanța se confruntă cu o criză gravă, nici Israel, nici Rusia nu fiind membre ale CPI.
Curtea Penală Internațională funcționează ca un tribunal permanent pentru cele mai grave infracțiuni internaționale, însă autoritatea sa este limitată de lipsa ratificării statutului de către mari puteri. În prezent, instituția se află într-o poziție vulnerabilă din cauza opoziției directe a unor state cheie, precum Statele Unite, care contestă competența instanței de a acționa asupra suveranității naționale a aliaților săi.
