O inițiativă diplomatică recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, și a prim-ministrului Norvegiei, Jonas Gahr Store, a declanșat o fractură profundă în rândul aliaților europeni. Cei doi lideri au decis să stabilească un contact telefonic direct cu Vladimir Putin, sperând că această intervenție va demonstra hotărârea Europei în procesul de pace. Totuși, gestul a scos la iveală diviziunile interne privind modul în care poziționarea față de Moscova trebuie gestionată în contextul actual.
Decizia de a contacta liderul rus a fost motivată de teama că Washingtonul ar putea fi singura voce care ajunge la Moscova. Jonas Gahr Store a explicat faptul că, deși colaborează strâns cu partenerii europeni pentru a sprijini Ucraina, războiul se desfășoară pe teritoriul european. El a subliniat că este o iluzie să credem că conflictul se va încheia dacă Europa refuză să discute direct cu Moscova, în ciuda faptului că Rusia duce un război hibrid împotriva continentului.
Reacțiile din partea altor state europene au fost extrem de critice la adresa acestui apel. Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a avertizat că Europa nu ar trebui să asume rolul de mediator și că nu trebuie să încerce să „îi facă pe plac dictatorului”. Această poziție reflectă îngrijorarea multor țări care împărtășesc granița cu Rusia, temându-se că orice dialog direct ar putea fi interpretat ca o recompensare a agresiunii ruse.
În cadrul discuției de 90 de minute, liderii nordici i-au transmis lui Putin mesajele lui Zelenski, precizând că discuțiile despre granițele teritoriale pot avea loc doar la nivel de lideri. Alexander Stubb și Jonas Gahr Store au abordat, de asemenea, securitatea Mării Baltice și necesitatea menținerii căilor navigabile deschise pentru comerț. Deși Store a descris comportamentul lui Putin ca fiind „rațional” și „profesionist”, el nu este convins că Rusia este cu adevărat deschisă la un acord real.
Conflictul de viziuni a fost vizibil și în cadrul Consiliului Nordic, unde liderii Danemarcei și Suediei au exprimat scepticismul lor. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a susținut că unitatea Europei este esențială și că nu ar trebui să acționeze pe cont propriu. Totodată, prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a afirmat că pacea trebuie să fie rezultatul forței, nu al presiunii, în timp ce Lituania a criticat dur această mișcare diplomatică.
Această tensiune apare într-un moment în care procesul de pace este marcat de influența politicii externe a SUA. Europa se confruntă cu dilema dacă poate avea încredere în Washington pentru a negocia un acord echitabil pentru Ucraina. Întrebările privind reprezentarea continentului în viitoarele negocieri vor fi discutate în cadrul unui summit informal de la Dublin, într-un context în care consensul transatlantic este sub presiune.
