Guvernul maghiar a anunțat o schimbare majoră în modul în care sunt finanțate proiectele culturale din Transilvania, prin eliminarea criteriilor de ordin politic. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat maghiar pentru cultură, Ervin Nagy, sâmbătă, în cadrul unei dezbateri organizate la Cluj-Napoca. Oficialul susține că sistemul actual trebuie înlocuit cu unul bazat pe performanță, diversitate și utilizarea unor specialiști independenți în procesul de selecție a proiectelor.
Noul sistem de finanțare va pune accentul exclusiv pe expertiză, marcând o ruptură față de gestionarea precedentă. Ervin Nagy a criticat dur administrația anterioară, acuzând-o că a numit în funcții cheie doar „confidenți politici”. Prin noile reguli, guvernul vrea să garanteze că calitatea devine factorul decisiv, oferind șanse egale tuturor creatorilor. Astfel, un tânăr artist din Cluj-Napoca va avea aceleași oportunități de finanțare ca un aplicant care activează în Budapesta.
Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele NKA, a participat la evaluarea moștenirii executivului anterior, descriind vechea metodă de alocare a banilor ca fiind una de „hrănire din palmă”. Oficialii au observat decalaje semnificative la nivelul microcomunităților din regiune și vor acorda o atenție sporită spațiilor culturale independente. Ervin Nagy a vorbit despre „crime culturale” comise de fosta putere, menționând că, deși au existat sume uriașe, rezultatele externe, precum traducerile literare, lipsesc complet.
În ceea ce privește relațiile bilaterale, Ervin Nagy a declarat că, deși „punțile au fost incendiate”, guvernul va lucra la reconstruirea lor prin diplomația culturală. Această strategie va implica un rol activ al Institutelor Liszt în dialogul dintre România și Ungaria. Obiectivul este de a depăși lipsa cronică de prezență a literaturii maghiare în Europa, în ciuda faptului că Ungaria deține doi laureați ai Premiului Nobel, pentru a restabili conexiunile culturale pierdute.
Analiza finanțărilor din ultimul deceniu arată o distribuție concentrată, cu aproape 2,9 miliarde de euro cheltuite de statul maghiar în afara granițelor între 2011 și 2021. În anul 2020, alocările au atins vârful de 826 de milioane de euro, dintre care 69% au fost direcționate către Transilvania. Majoritatea acestor fonduri au ajuns la instituții de elită, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale politic, în timp ce satele au beneficiat de doar 4% din sprijin.
Această distribuție a banilor a creat o „competiție de loialitate”, conform sociologului Tamás Kiss, transformând sistemul instituțional din Transilvania. În perioada analizată, aproximativ 60% din sprijinul financiar a fost concentrat strict către organizațiile cu sediul în Cluj-Napoca. Această concentrare a lăsat comunitățile rurale cu sume infime, alimentând decalajele sociale și culturale observate în regiune în ultimii ani de la începutul deceniului.
