Guvernul Ungariei analizează posibilitatea de a înlocui compania rusă Rosatom în cadrul proiectului de extindere a singurei centrale nucleare din țară, cea de la Paks. Decizia privind viitorul acestui amplu proiect de infrastructură energetică este așteptată de către autorități fie la sfârșitul acestui an, fie la începutul anului viitor. Cabinetul condus de premierul Peter Magyar, care a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile din aprilie, examinează în acest moment toate variantele disponibile pentru continuarea lucrărilor.
Proiectul de la Paks, situat la aproximativ 100 de kilometri de Budapesta, prevede construcția a două noi reactoare de 1.200 MW. Contractul pentru aceste unități a fost atribuit în anul 2014 de Viktor Orban companiei Rosatom, fără a organiza o licitație prealabilă. Lucrările au început efectiv în luna februarie, fiind finanțate în principal printr-un împrumut acordat de băncile rusești. Până în momentul turnării primului strat de beton, Ungaria a cheltuit deja sume de peste două miliarde de euro.
O sursă apropiată procesului de reevaluare a proiectului a indicat faptul că toate scenariile sunt luate în calcul, inclusiv schimbarea antreprenorului principal. Această reevaluare tehnică va analiza consecințele juridice, financiare și tehnice ale unei eventuale schimbări de furnizor, precum și viabilitatea economică a întregului demers. O a doua sursă, apropiată de administrația de la Budapesta, a precizat că guvernul înclină spre concluzia că extinderea centralei este necesară, însă consideră că Rosatom nu ar trebui să fie implicat.
Costurile totale ale acestui proiect de extindere fuseseră estimate inițial la 12,5 miliarde de euro. Situația este agravată de faptul că, în luna august, scăderea nivelului Dunării a provocat oprirea reactoarelor existente ale centralei de la Paks. Deși energia nucleară oferă un volum uriaș de electricitate cu emisii de carbon aproape inexistente, reactoarele necesită cantități mari de apă pentru răcire. Acest aspect le face vulnerabile în fața secetelor și a valurilor de căldură cauzate de schimbările climatice.
Ca soluție provizorie, Budapesta analizează prelungirea cu 20 de ani a licențelor de operare pentru cele patru reactoare existente, construite tot de ruși. Valabilitatea acestor licențe expiră în perioada 2032-2037, iar extinderea rămâne o prioritate pentru a echilibra producția intermitentă a surselor regenerabile. Zsuzsa Beres, secretar de stat în cadrul Ministerului ungar al Economiei și Energiei, a susținut că energia nucleară și lanțul său de aprovizionare oferă cel mai mare potențial pentru a asigura capacitățile proprii la nivel european.
Energia nucleară reprezintă o componentă critică pentru stabilitatea rețelelor electrice moderne, oferind o sursă de bază constantă care poate compensa fluctuațiile cauzate de panourile fotovoltaice sau turbinele eoliene. În contextul securității energetice europene, capacitatea de a genera electricitate fără emisii masive de carbon este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice, însă dependența de furnizori externi rămâne un factor de risc geopolitic major pentru statele membre.
