Guvernul de la Budapesta, condus de Peter Magyar, a refuzat implementarea unui proiect care viza construirea unor depozite de petrol pentru Ucraina pe teritoriul Ungariei. Aceste instalații ar fi trebuit amplasate în apropierea frontierei dintre cele două state, având scopul de a proteja rezervele de combustibil ale Kievului împotriva loviturilor rusești. Decizia vine într-un moment în care inițiativa regională C8, menită să asigure securitatea și energia în zona Carpaților, a fost limitată la șase țări, Ungaria și Cehia refuzând semnarea documentului fondator.
Disputa a inclus și o critică dură la adresa companiei energetice MOL din partea lui Peter Magyar. Acesta a reproșat conducerii MOL faptul că a negociat și semnat un memorandum de înțelegere cu Naftogaz fără a consulta guvernul, care deține rolul de acționar principal al companiei. În încercarea de a diminua tensiunile, MOL a descris înțelesul ca fiind doar un pas tehnic preliminar, subliniind că proiectul se află într-o etapă incipientă și că vor mai fi necesare discuții suplimentare înainte de orice decizie de investiție finală.
Contextul politică al partidului Tisza, reprezentat de Magyar, indică o orientare spre menținerea unei cooperări energetice pragmatice cu Rusia pentru a asigura accesul la energie ieftină. Această poziție este marcată de faptul că, deși guvernul a descris oficial Moscova drept o amenințare la adresa securității, Ungaria rămâne dependentă de petrolul și gazele rusești. Budapesta estimează că își va putea acoperi necesarul de gaze din surse non-rusești până în octombrie 2027, momentul în care regulile UE ar putea pune capăt contractelor pe termen lung cu Rusia.
Relația cu Ucraina a fost afectată de aceste declarații, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, numind poziția lui Magyar „inutil de ostilă”. Sybiha a observat că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile de obstrucționare și izolaționism continuă să fie aplicate. În contrast, ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că noul guvern a făcut numeroase gesturi de bunăvoință față de Ucraina și a respins orice comparație cu vechea politică de obstrucționare dusă de Viktor Orbán.
În timp ce Ungaria refuză colaborarea, Naftogaz a ales alte direcții strategice prin parteneriate cu Polonia. Compania ucraineană deține două memorandumuri distincte cu firma poloneză Orlen, în cadrul summitului Carpaților. Unul dintre aceste acorduri vizează livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru primul trimestru al anului 2027. Cel de-al doilea memorandum, încheiat între Orlen și subsidiara Naftogaz, Ukrnafta, prevede furnizarea de produse petroliere către Ucraina în valoare de peste 500 de milioane de dolari.
Evoluția acestor parteneriate energetice subliniază fragmentarea securității regionale în zona Carpaților. În timp ce unele state încearcă să consolideze infrastructura de stocare pentru a reduce vulnerabilitatea în fața atacurilor, alte decizii politice de la Budapesta blochează proiecte de logistică vitală pentru stabilitatea aprovizionării ucrainene.
