Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Cențov, s-a declarat împotriva organizării unui concurs deschis pentru ocuparea funcției de procuror general. Oficialul a argumentat că o astfel de metodă de selecție nu este solicitată explicit de către Uniunea Europeană și nu reprezintă o practică standard în cadrul continentului european. Această poziție a fost exprimată în cadrul unui interviu acordat publicației Yevropeiska Pravda, unde s-a subliniat necesitatea respectării normelor constituționale naționale.
În viziunea lui Vsevolod Cențov, procesul de numire a procurorului general trebuie să rămână în cadrul atribuțiilor stabilite de Constituția Ucrainei, care definește rolurile președintelui și ale parlamentului. Deși a respins ideea unui concurs deschis, vicepremierul a menționat că pot exista discuții privind modalitățile de asigurare a transparenței și selectarea candidaților pe baza calificărilor profesionale. El a declarat că este necesar să se găsească un echilibru între independența politică și competența profesională a persoanei care va ocupa acest post.
Reforma procedurii de numire este un subiect critic în dialogul dintre Ucraina și Bruxelles, deoarece Uniunea Europeană solicită depolitizarea funcției și creșterea transparenței. Bruxelles-ul cere implementarea unor criterii de merit mai stricte în procesele de numire și demitere, ca răspuns la criticile privind corupția și influența politică asupra sistemului de procuratură. Un plan convenit între Taras Kachka și Marta Kos prevede revizuirea procedurilor de selecție pentru a asigura alinierea la practicile europene.
Pe de altă parte, Anastasia Radina, șefa comisiei parlamentare anticorupție, a depus un proiect de lege care propune exact un concurs transparent cu implicarea experților internaționali. Deși criticii susțin că acest plan ar putea intra în contradicție cu Constituția, Anastasia Radina a respins aceste interpretări, afirmând că nu există o propunere alternativă concretă. Un oficial european, citat sub protecția anonimatului, a precizat că, deși regulile de aderare nu impun obligatoriu un concurs, implicarea experților independenți reprezintă standardul de referință.
Tensiunile privind sistemul de justiție au fost alimentate de demiterea lui Ruslan Kravcenko de către parlament, la 15 septembrie, în urma unei anchete de corupție. Ruslan Kravcenko a fost implicat în investigații legate de acțiunile sale din 2025 împotriva Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU). În acest context, un procuror apropiat de Ruslan Kravcenko a fost pus sub acuzare, iar fostul procuror general a părăsit țara pe 14 septembrie, alegând să se stabilească ulterior în Austria.
Procesul de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană implică o serie de reforme structurale profunde, care vizează atât securitatea, cât și standardele de stat de drept. Aceste transformări sunt esențiale pentru alinierea instituțiilor naționale la normele europene, într-un context în care transparența sistemului de justiție este privită ca un pilon fundamental pentru combaterea corupției și pentru obținerea încrederii comunității internaționale.
