Numele lui Viktor Orban revine frecvent în discuțiile dintre oficialii americani privind succedarea lui Antonio Guterres la șefia ONU. Mandatul actual al secretarului general, în vârstă de 77 de ani, se încheie pe 31 decembrie, însă marile puteri nu au ajuns încă la un acord privind un succesor. Discuțiile privind candidatura fostului premier ungar au luat amploare în contextul necesității de a găsi o figură capabilă să gestioneze o perioadă de instabilitate globală.
Un oficial de la Departamentul de Stat american a descris poziția lui Viktor Orban ca fiind cea a „candidatului conservator ideal în linia mișcării MAGA”. Conform surselor, acesta ar avea capacitatea de a exercita puterea într-un context ostil, fără a se lăsa intimidat de instituția pe care o va conduce. Deși a fost contactat de mai mulți oficiali americani și s-a arătat receptiv, Viktor Orban și-a exprimat anumite rezerve și a refuzat să facă declarații publice în acest moment.
Suportul lui Donald Trump ar putea fi un factor decisiv în această cursă, însă acesta ar putea interveni doar după alegerile de la jumătate de mandat. Scrutinul de la 3 noiembrie este considerat crucial pentru președintele american, deoarece acesta riscă să își piată majoritatea în Camera Reprezentanților și în Senat. În cazul unei candidaturi oficiale, se estimează că Viktor Orban ar putea conta pe opt sau chiar zece voturi din totalul de 15 ale Consiliului de Securitate.
O candidatură de acest tip ar putea beneficia și de susținerea Rusiei sau a Chinei, având în vedere pozițiile politice ale fostului premier ungar. Totuși, succesul său depinde în mod critic de lipsa unui veto din partea Regatului Unit sau a Franței. La ultimul scrutin desfășurat la ONU, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci mari puteri cu drept de veto.
În prezent, competiția pentru postul de secretar general implică și alți candidați, precum Rebeca Grynspan, Carolyn Rodrigues-Birkett sau Rafael Grossi. Presiunea pentru ca o femeie să conducă organizația este ridicată, existând o tradiție geografică ce favorizează America Latină. Această perioadă de tranziție intervine într-un moment în care multilateralismul este pus la încercare, ONU fiind confruntată cu conflicte multiple și dificultăți financiare semnificative.
Procesul de alegere a conducerii ONU are loc într-un climat geopolitic tensionat, unde marile puteri tranhțuiesc pentru influență. În trecut, deciziile privind funcționarii înalți ai organizațiilor internaționale au fost adesea influențate de blocaje în Consiliul de Securitate. În prezent, organizația încearcă să navigheze între nevoia de reformă structurală și gestionarea crizelor globale care afectează stabilitatea economică și securitatea internațională.
