O mișcare de protest fără precedent a izbucnit în Franța, implicând peste jumătate de milion de oameni care au mărșăluit în aproximativ 110 localități. Manifestanții au exprimat furie față de creșterea vertiginoasă a costului vieții, însă evenimentele au degenerat rapid în violențe și distrugeri materiale. În Paris, un manifestant a decedat după ce a suferit un stop cardiac în timp ce se deplasa pe bulevardul Magenta, pierzându-și viața înainte de a ajunge la centrul de urgență Château d’Eau.
Autoritățile au raportat un bilanț sever al arestărilor, numărând peste 720 de persoane reținute, dintre care 117 sunt minori. Poliția a precizat că printre participanți s-au aflat persoane al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri. În capitală, grupuri de agitatori îmbrăcați în negru au spart vitrinele magazinelor de lux și au jefuit magazine, inclusiv celebrul magazin universal Galeries Lafayette de pe Place de la République. Aceștia au folosit artificii de tip mortier și au incendiat coșuri de gunoi sau biciclete.
Violențele au afectat numeroase orașe, nu doar Parisul, provocând daune structurale semnificative. În Limoges, primăria s-a prăbușit după ce jafuitorii au spart geamurile și au dat foc clădirii, incendiu care a cuprins o aripă construită în 1883 și a distrus clopotnița. În Lille, protestatarii au intrat într-o clădire guvernamentală și au răsturnat un bust al Mariannei, în timp ce în Lyon un birou de turism și în Brest o secție de poliție au fost sparte și incendiate de persoane mascate.
Cauza principală a nemulțumirii este starea precară a sistemului de învățământ, manifestată prin lipsa cadrelor didactice și finanțare insuficientă. Union Syndicale Lycéenne susține că sistemul școlar actual este rezultatul a 10 ani de macronism. Protestatarii au cerut și reluarea mișcării „vestelor galbene” din 2018, însă organizații precum Amnesty International au criticat reacția poliției. Au fost raportate incidente grave, precum un băiat de 15 ani care și-a pierdut mâna stângă după o explozie de grenadă paralizantă în Lille.
Președintele Emmanuel Macron a reacționat oficial, afirmând că nu există loc pentru violență în republică. Acesta a declarat că persoanele care au atacat prefecturile, întreprinderile sau primăriile vor fi urmărite penal și pedepsite. Macron, care își va încheia ultimul mandat în luna mai, a subliniat că acțiunile de jefuire și atacurile asupra instituțiilor publice vor avea consecințe juridice pentru cei implicați în aceste evenimente de destabilizare.
Această mișcare de protest a început încă de la sfârșitul lunii septembrie, fiind inițiată de tineri nemulțumiți de condițiile de învățare. Evoluția conflictului reflectă o tensiune socială profundă, legată de prețul combustibilului și de dificultatea de a suporta costurile zilnice de viață. Tinerii au apelat la oameni de toate vârstele pentru a se alătura protestelor, invocând necesitatea unor condiții de viață și de educație mai decente în întreaga țară.
