Economia europeană traversează o perioadă în care diferențele de performanță dintre diversele sectoare de activitate devin tot mai pronunțate. Conform unei analize Allianz Trade publicate joi, 24 septembrie, perspectivele de creștere ale companiilor sunt dictate în increasingly mare măsură de dinamica industriei în care activează acestea. La nivel global, ritmul de creștere economică este estimat la +2,5% în anul 2026, urmând de o accelerare la +2,9% în 2027.
În Europa, perspectivele de creștere rămân moderate, fiind estimate la doar +0,9%, din cauza contribuției reduse a investițiilor în inteligența artificială. În acest context, veniturile companiilor europene au crescut cu +11,2%, un avans susținut în principal de sectoarele precum energia, apărarea și semiconductorii. Dincolo de Europa, economia SUA ar putea crește cu +2,1% în 2026, beneficiind de investiții masive în AI, în timp ce China menține un ritm de +4,7%, susținut de exporturi și industria high-tech.
Sectorul semiconductorilor reprezintă unul dintre principalii motori ai noii dinamici economice, beneficiind direct de accelerarea investițiilor în inteligența artificială. Se estimează că cheltuielile marilor furnizori de infrastructură cloud vor atinge 725 mld. USD în 2026, cu o creștere de 80% față de anul precedent, depășind pragul de 1.000 mld. USD în 2027. Piața globală a cipurilor se îndreaptă spre 1.500 mld. USD, însă impactul tehnologiei AI diferă între software și hardware.
În timp ce tehnologia avansează, alte industrii ciclice se confruntă cu presiuni constante cauzate de costurile de finanțare ridicate și tensiunile geopolitice. Industria auto europeană este sub presiune din cauza concurenței producătorilor chinezi de vehicule electrice, traversând o transformare structurală către software și servicii digitale. De asemenea, retailul, transporturile și metalele precum fierul și oțelul resimt efectele cererii slabe și ale costurilor ridicate, limitând capacitatea companiilor de a proteja marjele de profit.
În România, semnalele economice rămân mixte, iar companiile locale se confruntă cu costuri ridicate de finanțare și incertitudini privind cererea. Sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de peste 11% în primele șapte luni, susținut de investițiile prin PNRR, însă perspectivele sunt mai prudente. Pe de altă parte, agricultura a fost afectată de seceta din trimestrul al treilea, iar sectorul non-alimentar rămâne sensibil la schimbările de comportament ale consumatorilor.
Evaluarea riscului comercial nu mai poate fi realizată doar prin prisma evoluției economiei la nivel agregat. Factori precum expunerea la costurile de energie, dependența de comerțul internațional și capacitatea de a gestiona transformările tehnologice devin esențiali. Pentru companiile integrate în lanțurile europene de producție, presiunile din sectoare precum industria auto sau chimică pot influența direct stabilitatea financiară și capacitatea de dezvoltare pe termen lung.
