Piețele bursiere din China au suferit o pierdere de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari în luna mai, pe fondul îngrijorărilor legate de perspectivele industriei inteligenței artificiale. Această scădere majoră are loc în contextul încercărilor Beijingului de a concura cu Statele Unite pentru supremația tehnologică în acest domeniu global. Indicele STAR 50, care monitorizează companiile de tehnologie și inovare de pe Bursa din Shanghai, a înregistrat o scădere de 40% în luna iunie. Alți indici care includ companii de mari dimensiuni au raportat pierderi de aproximativ 20% în aceeași perioadă.
Impactul asupra economiei este semnificativ, deoarece acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale reprezintă peste 40% din valoarea piețelor bursiere din China continentală și Hong Kong, conform datelor Goldman Sachs. Deși statul chinez a investit masiv, inclusiv printr-un fond de 60 de miliarde de yuani pentru dezvoltatori, sectorul tehnologic se confruntă cu dificultăți majore. Cererea internă slabă și profitabilitatea redusă a companiilor ridică semne de întrebare privind capacitatea economiei de a susține o creștere rapidă a industriei de inteligență artificială.
Dan Wang, directoarea pentru China a Eurasia Group, a semnalat o stare de „anxietate generală” în rândul companiilor tehnologice, din cauza incertitudinii privind modelul de dezvoltare susținut de stat. Această situație este agravată de cererea internă extrem de slabă și de creșterea ratelor dobânzilor în SUA. Un alt factor de risc este posibila extindere a restricțiilor occidentale, după ce Statele Unite au interzis roboții umanoizi din China din motive de securitate națională și analizează restricționarea componentelor chinezești în centrele de date.
Investițiile în robotică, considerată o formă de inteligență artificială încorporată, nu generează încă profituri consistente, deoarece produsele rămân prea scumpe pentru consumatorii obișnuiți. În prezent, cererea pentru roboți provine în principal de la agenții guvernamentale și instituții de cercetare, nu de la piața de masă. Un exemplu de declin este Unitree, un producător chinez de roboți, ale cărui acțiuni s-au înjumătățit de la debutul tranzacționării lor în luna august. Dan Wang a subliniat că inteligența întruchipată nu pare să poată genera profituri pe piața de masă.
În timp ce China se confruntă cu aceste presiuni, industria americană de inteligență artificială pregătește investiții de amploare, precum potențiala listare a companiei Anthropic. Această companie, care dezvoltă chatbotul Claude, ar putea atrage până la 100 de miliarde de dolari printr-o ofertă publică inițială. Beijingul încearcă să mențină investițiile locale prin restricționarea celor din străinătate, însă măsurile de stimulare nu au dus încă la o creștere suficientă pe bursele chineze, în timp ce conducerea Partidului Comunist Chinez se reunește pentru cel de-al cincilea plen.
Evoluția piețelor financiare globale este influențată constant de deciziile politice și de dinamica sectoarelor de înaltă tehnologie. În contextul actual, stabilitatea economică a marilor puteri depinde de capacitatea de a transforma investițiile masive în venituri reale. În China, presiunea pentru rezultate este ridicată, deoarece eventualele intervenții economice care nu vor produce efectele scontate pot avea consecințe politice directe asupra celor care au propus aceste politici.
