Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat miercuri că economia mondială se confruntă cu amenințări majore provenite din prețurile ridicate la energie, datoria publică la niveluri record și riscurile generate de boom-ul investițiilor în inteligența artificială. În cadrul unui discurs prealungh reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, șefa instituției a îndemnat guvernele să adopte măsuri de protecție prin politici fiscale și monetare pentru a gestiona aceste presiuni.
Georgieva a explicat faptul că lumea este trasă în două direcții opuse, fiind afectată de un șoc negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, și un șoc pozitiv al cererii, generat de inteligența artificială, care alimentează inflația. Impactul acestor forțe este extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI tinde să ocolească multe țări. Noile prognoze de creștere ale FMI vor indica revizuiri în jos pentru țările devastate de război, precum Ucraina sau statele din zona Golfului.
Problema costurilor energetice rămâne critică, în condiții în care prețul petrolului se menține la 100 de dolari pe baril, iar capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari pe baril la marjele de preț pentru produse precum motorina. Kristalina Georgieva a subliniat că, chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia rapid, prețurile ridicate la energie vor persista, indicând contractele futures pentru țițeiul Brent prețuri ridicate până în 2027. Această instabilitate energetică complică încercările de stabilizare a economiilor naționale.
Un alt punct de preocupare majoră este povara datoriei publice, care frânează creșterea economică și amplifică presiunile inflaționiste. Datoria publică globală a ajuns la cel mai înalt nivel de după cel de al doilea război mondial și se estimează că va depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Georgieva a criticat lipsa unor acțiuni decisive în economiile avansate, unde planurile de consolidare fiscală pe termen mediu ar trebui să fie o prioritate pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare.
În ceea ce privește inteligența artificială, șefa FMI a avertizat că investițiile în acest domeniu ar putea depăși, ca procent din PIB, cheltuielile pentru infrastructura critică, precum căile ferate, rețelele electrice sau telecomunicațiile. Creșterea concentrării financiare pune presiune pe companiile de AI să genereze creșteri de productivitate pentru a justifica evaluările ridicate. În acest context, orice dezamăgire a pieței față de aceste performanțe s-ar putea transforma într-un șoc de amploare pentru sistemul economic global.
Instabilitatea economică globală este influențată de o serie de factori geopolitici și tehnologici care modifică structura cererii și ofertei. Pe lângă șocurile energetice și de datorie, inflația este alimentată de cheltuielile sporite pentru apărare, de tarifele comerciale și de costurile ridicate pentru serviciul datoriei. Această stare de incertitudine pune sub semnirea stabilitatea prognozelor de creștere economică pe termen lung, în special în regiunile afectate de conflicte armate.
